==Monumentul Infanteriei==

Monumentul Infanteriei Monumentul Infanteriei Adresa: Şoseaua Pavel D. Kiseleff, Primul rond Sculptori: Ion Jalea Materiale folosite: obelisc marmura, bronz statuile Înălțime: Ani in existenta: -Prezent Google Maps Autor: Cornel D. Monumente si Statui Şoseaua Pavel D. Kiseleff

Monumentul Infanteriei a luat fiinta in urma constituirii unui comitet in anul 1922. Comitetul format dintr-un grup de ofiteri infanteristi, avand ca presedinte de onoare pe insusi principele Carol (viitor Carol al II-lea al Romaniei), avea ca scop strangerea de fonduri pentru ridicarea Monumentului Infanteriei.

Colectivul ofiterilor face apel la institutiile bancare si la listele de subscriptie publica pentru strangerea de fonduri. Fondurile obtinute prin mijloacele anterioare nu erau suficiente pentru construirea unui astfel de monument. Comitetul apeleaza la corpul ofiterilor, subofiterilor si chiar al soldatilor, in vederea donarii din solda pentru marirea fondului. Militarii contribuie cu placere la aceasta initiativa, donand mici sume de bani din resursele lor financiare. Astfel fondul ajunge la 4 631 276 lei.

Pentru ridicarea constructiei s-a organizat un concurs de machete. Data ultima de depunere a machetelor fiind pe 15 decembrie 1930. In urma acesteia au fost depuse sase machete. Comisia condusa de generalul de divizie Toma Dumitrescu, respinge toate cele sase machete si decide organizarea unui alt concurs.

In iunie 1931 au fost prezentate 25 de machete, iar juriul format din membri de seama ai armatei si primariei resping si de aceasta data proiectele participantilor la concurs.

Se organizeaza si cel de-al treilea concurs. Pentru acesta comisia decide componenta juriului pentru alegerea proiectului. Din juriu fac parte: profesorul Nicolae Iorga, prim-ministru si presedinte al comitetului de ministri, C. Fortunescu, directorul muzeelor, alaturi de cativa membrii de seama ai armatei.

Printre cei care au inaintat proiecte se numara si Ion Faur, Dimitrie Paciurea siIon Jalea. (vezi schitele de mai jos)

La 15 ianuarie 1932 comisia alege proiectul sculptorului Ion Jalea si arhitetului Ion Pop care moare intre timp rapus de o boala. Ion Jalea solicita ajutorul arhitectului N. Georgescu.

Planurile celor doi sunt aprobate de autoritati si in mai 1934 este intocmit contractul de realizare a lucrarilor, iar in luna iulie a aceluiasi an incep lucrarile la monument. Ridicarea monumentului a durat aproximatix 2 ani si jumatate, supravegherea tehnica a fost oferita de colonelul inginer D. Vasiliu.

Monumentul este pozitionat pe un soclu din piatra prevazut cu trepte, avand reprezentati militari infanteristi in ofensiva. Ansamblul arhitectural in jurul caruia sunt grupati militarii este opera arhitectului N. Georgescu. Toate statuile monumentului sunt realizate din bronz, iar basoreliefurile de pe soclu sunt executate in piatra de Vrata. Treptele soclului sunt din granit de Deva.

Turnarea statuilor din bronz s-a executat in ateliere din Bucuresti.

Pe monument sunt inscriptionate urmatoarele texte: - in partea laterala-stanga este scris - "In anul 1936 sub inteleapta domnie a M.S. Regelui Carol II s-a inaltat acest monument inchinat infanteriei." - "Infruntand vitejia luptelor ati largit hotarul tarii si ati intregit deapururi neamul romanesc." - In partea dreapta sta scris: "In noaptea de 14-15 august trupele noastre au trecut frontiera austro-ungara - intaiul comunicat al Marelui Cartier General, 1916; Prin eroism si jertfa ati scris cu sangele vostru in istoria neamului sub comanda regelui Ferdinand I pagina cea mai glorioasa unirea tuturor romanilor."

Acest monument, a fost dezvelit în 1936. Amplasat în zona primului rond al şoselei Kiseleff, monumentul era situat vizavi de Pavilionul Artelor, pe partea de est a rondului.

Acest monument a suferit modificari în scurta sa existenta, comandantul plutonului fiind reprezentat initial având în mâna o sabie în momentul când dadea ordinul de atac. Nu cunosc motivul pentru care aceasta reprezentare a fost schimbata cu cea având pumnul strâns în locul sabiei. In fotografiile din 1936-1938 se poate vedea sabia ridicata. Mai tarziu sabia a disparut.

Monumentul a fost dezafectat in august 1940 pentru a lărgi perspectiva către statuia Regelui Ferdinad şi a fost depozitat la Muzeul Militar cu scopul reamplasării lui.

Initial s-a hotărât îndepărtarea Monumentului Infanteriei, urmând a-i fi repartizat un nou amplasament. Se preconiza remontarea lui pe bulevardul deschis din strada Ştirbei Vodă, având astfel asigurată perspectiva spre Şcoala de Război, actualul edificiu al Academiei Militare.(Bd. Eroilor)

Depozitarea a însemnat şi în acest caz descompletarea, dispariţia componentelor din bronz. Peste ani, când s-a declanşat posibilitatea readucerii în forul public, s-a constatat că, de fapt, numai imaginile fotografice şi cinematografice au mai rămas ca o mărturie a acestei temporare cinstiri la adresa armei care numeric, misiuni ordonate, ca mod de îndeplinire a acestora, a însumat imense sacrificii şi a fost principala parte întru apărarea fruntariilor ţării.

Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a amânat relocarea acestuia, iar, după război, când s-a încercat refacerea monumentului s-a constatat că acesta dispăruse.

În locul acestui monument, la 27 aprilie 2000 a fost inaugurat un nou monument, intitulat Monumentul Infanteriei române, construit în bronz, în turnătoria proprie, de sculptorul Ioan Bolborea.

Monumentul Infanteriei a fost demolat pentru a lărgi perspectiva către statuia Regelui Ferdinad însă, în epocă, a circulat și ”bârfa” că a fost demolat pentru că acțiunea militară reprezentată - 14 militari în poziție de tragere - ar fi putut fi interpretată ca o ”amenințare” la statuia regelui.^[1]

Dimitrie Paciurea - Monumentul infanteriei, schita prezentata la concurs
Ion Faur - Monumentul infanteriei, schita prezentata la concurs

1936
1936
1936
1936
1936
1938
1938
1938
1938
1938
1938
1938
1938
1938
1938
1939
1939
1940
o randare a refacerii monumentului infanteriei și amplasarea sa pe spațiul din Piața Victoriei, în unghiul făcut de Șoseaua Kiselef și Bulevardul Aviatorilor, pe locul unde a fost Monumentul Ostașului Sovietic, mutat după 1990 în Cimitirul Sovietic de pe Șoseaua Pipera. Mai multe informatii aici