Monetăria Statului
==Monetăria Statului (Monetăria de la Șosea)==
| Adresa: Șos. Kiseleff Nr. 3 | Ani in existenta: 1870 - 1912 |
| Adresa alternativa: | Google Maps |
| In cladire au functionat: Școala de Belle Arte | |
| *Clădiri Istorice *Şoseaua Pavel D. Kiseleff | Autor: Cornel D. 
|
Pe data de 24 februarie 1870 s-a inaugurat, în prezența domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu și a lui I.C. Brătianu, noua clădire a Monetăriei Statului, de pe șos. Kiseleff nr.3, unde s-au bătut primii Caroli de aur (20 de lei), cu efigia lui Carol I, realizată de gravorul Kullbrich.
Cladirea monetariei se afla într-un imobil situat pe colțul Șoselei Kiseleff cu ulița Mavrogheni, la câțiva pași de Spitalul Filantropia.
Monetăria era numită în epocă ”Otelul de Monetă” - denumire provenită din traducerea termenului francez – ”Hôtel de la Monnaie”, cum era denumită această instituție în Franța.
Clădirea Monetăriei nu era cu totul nouă; nou era doar corpul de la Șosea. Clădirile așezate mai în spate erau mai vechi și serviseră ca local Școlii de Belle Arte, ce fusese înființată în 1864, cu secțiile de sculptură și pictură,. Sub îndrumarea profesorilor Carol Storck, Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu, acolo au fost formați sculptori și profesori de desen și caligrafie. După 1870, Școala de Belle Arte s-a mutat în Palatul Universității.
Inaugurarea Monetăriei Naționale a fost rezultatul direct al Legii pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monetelor naţionale, necesar eliminării haosului monetar generat de prezența pe piața internă a unui număr impresionant de monede străine.
În ciuda protestelor Turciei, monetăria va continua să bată monedă până în 1890, după care moneda metalică românească va fi emisă numai în străinătate. Până în 1900, când va fi dezafectată, vechea monetăria va emite doar medalii. Abia în decembrie 1935, prin constituirea Monetăriei Naționale din strada Fabrica de Chibrituri, se va relua baterea în țară a monedelor metalice.
Totodată, anul 1870 a fost unul de o importanță deosebită în istoria noastră, când România a decis, ca stat independent, să înființeze Monetăria Statului, marcând astfel simbolul unității, independenței și suveranității statale.
În iunie 1912, pe locul clădirii ce adăpostise Monetăria, a fost pusă piatra de temelie a edificiului Muzeului Național, a cărui construcție, realizată după după proiectul arhitectului Nicolae Ghica-Budești, a durat până în 1941. În anii comunismului clădirea a adăpostit Muzeul de Istorie a P.C.R., iar în prezent este localul Muzeul Național al Țăranului Român În amintirea vechii instituții, artera ce leagă Șoseaua Kiseleff de actualul Bulevard Ion Mihalache poartă și azi numele de strada Monetăriei. [1]
Noua cladire a monetariei se va inaugura pe 20 decembrie 1935, pe strada Fabrica de Chibrituri nr. 30 din Dealul Filaret. Din 1956, Monetăria a fost subordonată Băncii Naționale a României, iar în 1990 a fost reorganizată ca regie autonomă.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Monetaria Statului 1936.
Links: |
Referinta:
