Luna Bucurestilor 1936

==Luna Bucureștilor 1936==

Adresa: Parcul Carol II	Deschiderea oficiala: 1936
Adresa alternativa:	Google Maps
In cladire au functionat:
Expozitii si Muzee Parcul Carol I Parcul Carol II Luna Bucureştilor	Autor: Cornel D.

Din 1936, festivalul Luna Bucurestiului a devenit o manifestare cu caracter international, prin participarea tarilor din Mica Intelegere (Cehoslovacia si Iugoslavia). Festivalul s-a mutat de aceasta data in Parcul Herastrau. In cadrul acestei editii a fost inaugurat Muzeul Satului, precum si Fantana Miorita din zona de nord a Capitalei. Luna Cartii, parte a festivalului Luna Bucurestiului a reprezentat de asemenea, un punct central al editie din acest an.

„Expozitia Regalitatii, Expozitia Micei Antante, Expozitia Culturii, Expozitia Satului Românesc, Parcul National”, toate aceste amenajari din zona de nord a Bucurestiului s-au inaugurat într-un cadru festiv, la 9 mai 1936, asa cum prezenta, cu mândrie, afisul. Erau chemasi sa le viziteze nu numai locuitorii capitalei, ci si cei cu ceva dare de mâna din tara; lor li se promiteau reduceri mari la hoteluri si restaurante. Un rol foarte important în realizarea acestui complex de agrement demn de o capitala europeana l-a avut arhitectul Octav Doicescu, supranumit mai târziu „parintele cartierului Primaverii”. Si nu numai el…

Lacul Herastrau, aflat pe râul Colentina între lacurile Baneasa si Floreasca, fusese amenajat între 1930-1935 prin asanarea mlastinilor. Apoi, pe locul unui vechi baraj pentru o moara, s-a instalat ecluza proiectata de inginerul Dorin Pavel si inaugurata si ea în cursul „Lunei Bucurestilor”; la bordul primului vaporas care a trecut prin ecluza s-a aflat regele Carol al II-lea.

La concretizarea ideii de înfiintare a unui muzeu al satului au contribuit profesorul Dimitrie Gusti, Henri Stahl, Victor Ion Popa. Ei si altii au coordonat cercetarile monografice, amenajarea terenului, aducerea caselor în 56 vagoane de tren.

29 de gospodarii taranesti reprezentative, o biserica de lemn, cinci mori de vânt, o moara de apa, un teasc de ulei, o povarna, o cherhana, o cârciuma, sase fântâni, câteva troite si un scrânciob au fost aduse si montate pe malul lacului, cu ajutor financiar de la Fundatia Culturala Regala „Principele Carol”. La deschiderea portilor Muzeului Satului, tot în „Luna Bucurestilor”, au fost personalitati culturale si politice, membri ai guvernului si, bineînteles, Carol al II-lea.

De la inaugurarea din 1936 si pâna astazi, zona de agrement a Herastraului a trecut prin distrugeri, modificari, îmbunatatiri. Dar, la fel ca în anii antebelici, a ramas unul dintre centrele vitale de agrement ale Bucurestiului.

Cu exceptia primei editii, fiecare editie a aniversat momente considerate cheie in fondarea natiunii, urmarindu-se o afirmare a identitatii României Mari, relativ recent formate. În acest context, Capitalei i se atribuie un caracter reprezentativ pentru întreaga tara:

1936 – 70 de ani de la sosirea principelui Carol;

1937 – 60 de ani de la razboiul de Independenta;

1938 – 20 de ani de la unirea românilor din 1918;

1939 – centenarul nasterii lui Carol I si 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu;

1940 – 10 ani de restauratie.