Luna Bucurestilor 1935

==Luna Bucureștilor 1935==

Adresa: *Parcul Carol I	Deschiderea oficiala: 1935
Adresa alternativa:	Google Maps
In cladire au functionat:
Expozitii si Muzee Parcul Carol I Parcul Carol II Luna Bucureştilor	Autor: Cornel D.

Prima editie a Lunii Bucurestilor din 1935 a fost dedicata realizarilor urbanistice si edilitare, fiind anul în care a fost aprobat Planul Director de Sistematizare al Capitalei. Expozitia centrala a avut loc în Parcul Carol I, la care s-au adaugat diferite evenimente în tot orasul. În parcul ce fusese deja amenajat pentru Expozitia Generala Româna din 1906, au fost pastrate constructiile facute pentru aceasta zi, în plus, au fost adaugate alte pavilioane noi. În timp ce expozitia din 1906 a fost momentul de afirmare a stilului neo-românesc, se poate spune despre Luna Bucurestilor ca a consacrat modernismul ca arhitectura a pavilioanelor expozitionale.

Expozitia a fost un prilej prin care administratiile locale prezentau vizitatorilor realizarile trecute si proiectele viitoare, fiecare având câte un pavilion separat (Pavilionul Cadastrului, Pompierilor, Serviciului Sanitar, Serviciului Pavajelor, Postei, Societatii de Gaz si Electricitate care a organizat un muzeu tehnic etc.). Dintre acestea, unul dintre cele mai mari pavilioane ale expozitiei a fost Pavilionul Cadastrului în care au fost expuse machete ilustrând evolutia Bucurestiului, precum si proiecte de amenajare ale unor spatii publice în curs de executare.

Tot cu aceasta ocazie s-au facut diferite reamenajeri în oras. Astfel a fost reamenajata piata Maresal Joffre (actuala piata Libertatii) de la intrarea principala în parc, plasând în centrul ei Fântâna Zodiac. Fântâna, care se anunta a fi prima dintr-o serie de fântâni ce urmau a fi realizate, a fost proiectata de arhitectul Octav Doicescu si decorata cu mozaicuri de sculptorul Mac Constantinescu. În plus, au fost finalizate o serie de lucrari edilitare precum amenajarile din zona Garii de Nord, îngradirea terenurilor virane din oras, amenajarea Dealului Patriarhiei în partea dinspre bulevardul Maria si strada 11 Iunie, pavarea strazilor din jurul Parcului Carol, largirea si pavarea Soselei Cotroceni si a strazilor din vecinatatea sa, deschiderea gradinii botanice, pavarea pietei Universitatii si amenajarea ei odata cu amplasarea statuii lui Spiru Haret. De asemenea au fost dezvelite busturile dr. Brândza si Anton Pann. În aceasta perioada au fost construite doua linii de tramvai care sa deserveasca Parcul Carol si stadionul O.N.E.F.

Cu exceptia primei editii, fiecare editie a aniversat momente considerate cheie in fondarea natiunii, urmarindu-se o afirmare a identitatii României Mari, relativ recent formate. În acest context, Capitalei i se atribuie un caracter reprezentativ pentru întreaga tara:

1936 – 70 de ani de la sosirea principelui Carol;

1937 – 60 de ani de la razboiul de Independenta;

1938 – 20 de ani de la unirea românilor din 1918;

1939 – centenarul nasterii lui Carol I si 50 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu;

1940 – 10 ani de restauratie.