==Imprimeria Statului==

Imprimeria Statului a fost opera arhitectului Nicolae P. Cerkez. Anul aproximativ al constructiei a fost 1894. Adresa initiala a fost B-dul Elisabeta nr. 25(mai tarziu 15) Bulevardul Regina Elisabeta Nr. 49 de astazi si se afla la intersectia strazilor Inginer Radu Elie si Gutemberg(Str Imprimeriei si Gutemberg de atunci, numele strazilor fiind schimbate in 1934). Astazi in cladire se afla Arhivele Nationale ale Romaniei.

Prima aparitie a unei imprimerii centralizate este strans legata de viata bisericeasca. Primele "teascuri" au fost aduse in Bucuresti la anul 1675 de catre Mitropolitul Varlaam, sub domnia lui Duca Vodä. Prima carte tiparita a fost "Cheia intelesului" in 1678.

Dupà moartea lui Brâncoveanu, cam de pe la 1714, tipografia trece prin imprejurari bune si rele, fiind deschisa sau inchisa in functie de subventiile primite. Dupa 1836 este inchisa din nou pana in 1851 cand este din nou deschisa pe vremea domniei lui Stirbei in vederea tiparirii cartilor bisericesti. Cu aceasta ocazie se aduc doua "tiparnite" noi de la Viena. Dupa 1856 este cunoscuta sub numele de "Tipografia Nifon Mitropolitui".

Printr-o hotarare a "Adunarii Elective" a Tarii Romanesti din sedinta de la 26 Iunie 1859 "Tipografia Nifon" devine "Tipografia Statului numita Nifon". In acest moment tipografia dispunea de 2 masini mari si 2 prese de lemn.

In timp, tipografia a functionat fizic in mai multe locatii. Cam pe la 1749 tipografia se functiona in Manastirea Coltea, an in care Grigore Ghica Voda hotaraste sa o uneasca cu cea a Mitropoliei.

In acelasi timp trebuie mentionata Tipografia Scoalelor Vàcàreti, instalatä la 1740 in chiliile de la Sf.Sava si trecutä cu timpul in patrimoniul tipografiei Mitropoliei. Incepand cu anul 1853, tipografia incepe a lucra Buletinul Oficial cum si tiparituri pentru Stat. Incepand cu 1856 tipografia foloseste o masina "Loser".

Cele douä tipografii sub egida Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, sub denumirea de Tipografia Statului Sf. Sava si Nifon, au functionat separat pana la 27 Octomvrie 1862 cand sunt aduse intr-un singur local sub egida Ministerului de Interne.

Cu incepere de la 13 Iunie 1863, in josul ultimei pagini a Monitorului Oficial, stà scris "Imprimeria Statului" in loc de "Tipografia Statului Sf.Sava si Nifon". In acelasi timp se muta provizoriu in aripa de jos a Academiei in fostele incaperi ale Senatului din Palatul Universitatii. Tot in 1863 se aduc 4 masini noi, rapide iar in 1864 se adun numeroase imbunatatiri.

Pe 25 Noiembrie 1866 Imprimeria Statului se muta in apropriere de Bariera Mogosoaia in localul fostei scoli politehnice, unde se va construi muzeul de arta veche. Tipografia avea la acea vreme 9 masini de imprimat.

In 1868, "Tipografia Ministerului de Rdzboiu", infiintata in 1863, se alatura Imprimeriei Statului iar in 1865 i se alatura "Tipografia Eliade".

In martie 1869 se muta din nou intr-un local din hanul Serban Voda, pe locul in care se afla azi Banca Nationala.

Principalele materiale tiparite in aceasta perioada au fost cele de ordin scolastic si bisericesc. Personalul, functionary si lucrAtori, era in numar de 175.

O data cu ocuparea capitalei de catre trupele inamice, pe 23 Noembrie 1916, Imprimeria Statului a trecut sub administratia germana, tiparind in tot cursul razboiului registre, imprimate si brosuri de propaganda, in limba germana si romana. Dupa razboi Imprimeria isi reia functiile normale.

In timp Imprimeria trece sub tutela a diferite ministere. Se aplica tehnologii noi iar numarul de masini creste

Statul cumpara in anul 1930 atelierele grafice "Cultura Nationala" din Calea Serban-Voda Nr. 133-135 si le trece in exploatarea si administrarea regiei publice comerciale "Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului",pe data de 1 August 1930. Sub administratia noua, tipografia primeste numele de "Imprimeria Nationala".

Imprimeria statului Numara patru sectii: Imprimeria Centrala, Imprimeria Nationala si Fabrica de Timbre in Bucuresti si Imprimeria din Chisinau.

^[1]

Imprimeria Statului, B-dul Elisabeta nr. 15 ^[2] Imprimeria Statului si Turnatoria de litere, B-dul Elisabeta nr. 25 ^[3]