Fundatia “Ioan I. Dalles”
==Fundația “Ioan I. Dalles”==
| Fundația “Ioan I. Dalles”
Adresa: Bd. Balcescu Nicolae Nr. 18 Adresa: Bd. I. C. Bratianu Nr. 14(12) Ani in existenta: : 1932 - Prezent Arhitect:: *Expoziții și Muzee *Bd. I. C. Bratianu *Palate/Imobile *Bd. Nicolae Balcescu |
In 1918 Elena Dalles lasă prin testament o parte din averea familiei Dalles Academiei Române, în vederea înființării unei fundații culturale care să poarte numele fiului ei, Ioan I. Dalles, întru amintirea lui.
În anul 1930, Academia Româna initiaza un concurs public de proiecte pentru realizarea cladirii Fundatiei Dalles, pe terenul si în baza unei donatii provenite de la familia Dalles. Concursul este câstigat de proiectul de arhitectura al profesorului arhitect Horia Teodoru.
Cladirea data în folosinta în anul 1932 are finisaje speciale din piatra si marmura, cu tâmplarie metalica.
Imobilul Fundatiei Dalles cuprinde sali largi de expozitie si o sala de concerte cu anexe si servicii, deasupra unui subsol larg. Ea constituie un model de constructie functionala, dimensionata arhitectonic just si echilibrat, pentru a satisface scopurile multiple ale unei afluente mari de public. Sala de concerte si conferinte constituita pe un plan trapezoidal cu tavanul în suprafata curba dispune de un balcon cu vizibilitate buna si acustica de nivel superior. Fatada concav-modernista reaminteste linia monumentalismului neoclasic de tip fascist.
În anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, printre prefacerile semnificative ale Bucurestilor se pot evidentia cele legate de continuarea desenarii imaginii marilor bulevarde, proiectate în anii 1930, inclusiv prin înlocuirea imobilelor puternic avariate dupa bombardamentele din 1944. Imaginea arterei majore nord-sud - bulevardului I.C. Bratianu, denumit Nicolae Balcescu/General Magheru în anii puterii populare, în armonie cu piata si bulevardul 1848 - este caracterizata de un amestec de imobile moderniste având peste 5 nivele si imobile patriarhale de înaltime mica. Decizia principala a noilor cârmuitori este aceea de a completa aceasta imagine prin imobile înalte, adecvate spiritului vremii, destinate în principal locuintelor. Pâna spre sfarsitul anilor 1960 aceasta decizie duce la completarea tuturor fronturilor si pietelor importante din centrul Bucurestilor.
Ca urmare a proiectului realizat în anul 1959, imobilul Fundatiei Dalles este partial înghitit de o plomba a frontului construit, având la sud calcanul imobilului Creditul Minier, de la care preia alinierea si înaltimea cornisei.
Pina si in ziua de astazi multe persoane sint foarte vocale in a apara decizia comunistilor .
Fatada preia elementele de vocabular preferate pentru sfârsitul anilor 1950 - registre, cadre si grile rectangulare - care desi neaga în mod declarativ afilierea la modernism, nu sunt cu totul straine de rationalismul anilor 1930. Cladirea are doua nivele ce corespund unei înaltimi acoperitoare pentru imobilul lui Horia Teodoru si sapte nivele locuibile. Spatiile din imobilul înghitit sunt extinse pe sub noul imobil catre limita frontului construit si sunt accesibile în continuare publicului, pastrându-si functiile. Proiectul blocului de locuinte este realizat de o echipa de arhitecti aflata sub coordonarea lui Octav Doicescu.
-
"Dreptatea" din 30 mai 1932
-
Fundaţia Dalles 1932, iarna, Foto: Nicolae Ionescu.
-
1936
-
1936
-
1937-38.
-
1940 Dupa Cutremur.
-
Fundatia Ioan Dalles 1958 Expozitia 'Arhitectura contemporana din SUA'
-
Fundatia Ioan Dalles 1958 Expozitia 'Arhitectura contemporana din SUA'
- Fundația “Ioan I. Dalles”
=== ===
|
.. |
.. |
.. |
.. |
.. |
Loading comments...
Referinta: |
