Biserica Sf. Spiridon Nou

From In București
Jump to navigationJump to search

==Biserica Sf. Spiridon Nou==


Biserica Sf. Spiridon Nou
2000

Adresa: Calea Șerban Vodă Nr. 29

Ctitoria:

Ani in constructie: 1852 - 1858

Biserica de rit: Ortodox

Hram: Sf. Spiridon al Trimitundei

Ani in existenta: 1858 - prezent

Google Maps

Autor: Cornel D.

*Biserici  *Biserici ortodoxe române
Biserica Sfântul Spiridon – Nou a fost construită pe Calea Șerban Vodă nr. 29, având laterale pe B-dul D. Cantemir și Str. Hans Andersen și are hramurile „Sf. Spiridon al Trimitundei, făcătorul de minuni” și „Sf. Visarion Episcopul Larisei”.
Cunoscută și sub numele de Mănăstirea „Banului Mare” sau Biserica „Ghiculeștilor din Laturea Bucureștilor”, pentru că orașul nu ajunsese până acolo în 1770, a fost numită Sf. Spiridon - Nou pentru a fi deosebită de ctitoria lui C. Mavrocordat, Sf. Spiridon - Vechi. Începută de Scarlat Ghica și terminată de fiul său, Alexandru Ghica, biserica avea o pictură interioară în stil renascentist, realizată de pictorul Gheorghe Tattarescu. În urma cutremurelor din 1802 și 1838 și a incendiului din 1822, biserica a fost refăcută în stil neogotic, cu materiale superioare, de către arh. Xavier Villacrosse între 1852 și 1858 și sfințită în 1860, cu mare fast, de către Mitropolitul Nifon. Foișoarele celor două turnuri de la fațada principală au fost dărâmate în 1885 de un vânt puternic, fiind refăcute imediat, însă fără a fi respectat aspectul inițial. În 1954 biserica a intrat în reparații capitale în urma stricăciunilor provocate de cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944.
În 1948, patriarhul Justinian Marina a fost întronat aici. Biserica, construită în stil neogotic și neobizantin, are un plan dreptunghiular compus dintr-o singură navă principală cu funcție de naos, având înaintea sa un mic vestibul ce ține loc de pronaos, terminată spre Est cu altarul. Acoperișul cu pante puțin pronunțate se termină cu frontoane pe cele patru fațade, deasupra naosului ridicându-se o turlă octogonală și două turnuri foarte înalte, pe colțurile fațadei principale. Cele patru contraforturi laterale ale naosului sunt încheiate la partea superioară de patru pinacluri romboidale. Fațadele sunt decorate cu motive neogotice din ceramică roșie.[1]




=== ===


..

..

..

..

..


 
Links:
Loading comments...

Return to top

Referinta:
  1. Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu - Cezar Petre Buiumaci, muzeograf