Pasajul Roman
==Pasajul Român==
| Pasajul Român
Adresa: Calea Victoriei Nr. 41-43 Adresa: Calea Victoriei Nr. 53-55 Adresa : Podul Mogosoaiei Ani in existenta: Sec. 1859-1958 In cladire au functionat: *Calea Victoriei *Pasaje *Str. Ion Câmpineanu |
|---|
"Pasagiul Roman era flancat de doua randuri de case, care au fost refacute si inaltate mai tarziu." "O cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era Cafeneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Cazes. La Briol se juca biliardul, fiindca era o cafenea dupa model francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti." "Alaturi era o mica cafenea unde se juca mai ales carti si table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de profesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost dezbracati In aceasta spelunca."[1]
Anul 1939 a fost anul in care a inceput demolarea, partiala a pasajului Roman. Pentru a se efectua largirea Caii Victoriei a inceput demolarea imobilelor pe tronsonul vestic intre Str. Campineanu si Palatul Regal. Acestea includeau Hanul Kretzulescu si cele doua imobile care incadrau intrarea estica a pasajului, foste proprietati O. Muller de la Nr. 41 si 43. Pasajul a continuat sa functioneze si in aceste conditii avand o intrare mult mai modesta prin Calea Victoriei.
A doua lovitura primita a fost in timpul bombardamentelor din 1944. Impreuna cu blocul Adriatica din Calea Victoriei, cu care pasajul se invecina, acesta a fost puternic afectat in timpul bombardamentelor. Exista fotografii de epoca cu distrugerile din Calea Victoriei in acea zona. Cladirile din pasaj au fost refacute dar la o scara mai mica, avand doar parter, asa dupa cum se poate vedea in fotografia de mai jos din 1946. In fotografiile din 1935 putem vedea cladirile care aveau doua etaje plus mansarda. Se vehiculeaza ideia ca pasajul a fost afectat de cutremurui din 1940, dar personal nu am gasit nici un document care sa atesteze aceasta teorie.
Ultima lovitura data Pasajului Roman a fost in 1958 cand au fost efectuate demolari masive in toata zona, pasajul fiind complet demolat. La intrarea din calea Victoriei a fost inaltat in 1961 Blocul "Muzica", iar la intrarea din Str. Campineanu la nr 24 un bloc cu 10 etaje(construit 1960-1962). Pasajului Roman ar fi implinit anul urmator 100 de ani.
Si in final este necesar sa mentionam faptul ca Pasajul Roman a avut o influenta majora in dezvoltarea presei si a ziaristicii romanesti. Sa nu uitam ca imediat dupa inaugurare, in 1859, C. A. Rosetti a deschis acolo, in pasaj, redacţia ziarului ”Românul”
Tot in Pasajul Roman incepand cu 1864, Carol Gobl, Walter şi Petre Ispirescu întemeiază aici ”Tipografia Lucrătorilor Asociaţi”, unde ultimul publică revistele "Tipograful român" şi "Unirea Democratică". Aceeaşi tipografie a tipărit şi "Claponul" lui I. L. Caragiale. Tipografia F. Gobl Fil, din Pasagiul Roman Nr.12, care devine Frantz Göbl si asociatii incepand cu 1865, a fost Tipografia oficala a Curtii Regale.
La etajele superioare se aflau redacţiile ziarelor cele mai importante din Bucureşti.
Pe lângă redacţia ”Românul”, aici auexistat şi redacţiile ziarelor "Buciumul", lui Cezar Bolliac, "Dâmboviţa" lui Dimitrie Bolintineanu, "Reforma" şi "Naţionalul". Tot aici erau redacţiile ziarelor umoristice "Sarsailă", si "Nichipercea", publicate de N. T. Orăşanu, "Ţânţarul" lui C. A. Rosetti, "Claponul" lui I. L. Caragiale, "Ghimpele" lui T. I. Stoenescu şi "Satyrul" lui B. P. Hasdeu.
Tot aici si-au avut sediul "Curierul Financiar", Pasagiul Roman Nr. 10, 1890-1895, Revista "Dreptul", 1890-1895, "Tipografia Populara", 1895, Ziarul "Timpul", Pasagiul Roman Nr. 7, 1898, Ziarul "Conservatorul", 1904, Ziarul "Epoca" Pasagiul Roman Nr. 10, 1902-1904, Ziarul "Propaganda", 1904, "Revista Romana", Pasagiul Roman Nr. 20, 1902, Ziarul Ethnos, Pasagiul Roman Nr. 26 si "Noua Revistă Română" Pasagiul Roman Nr. 2 in 1911.
Si in final, incepand cu 1906 in Pasajul Roman se afla Sindicatul Ziaristilor.
In incinta Pasajului au Functionat: |
Comisariatul 31, Pasajiul Roman Nr. 6 (1931) Societatea farmacistilor din Romania, Pasajiul Roman Nr. 7 (1906) Revista Farmaciei (1906) Sindicatul Ziaristilor (1906) Conservatorul(ziar) 1904 Epoca(ziar) 1904 Propaganda(ziar) 1904 Ziarul Reforma 1884 |
-
1863
-
1887
-
1904
-
1911
Fig 01 -
Links:
|
Referinta:
Gheorghe Crutzescu, în istoria „Podului Mogoşoaei”
G. Potra, Din Bucureștii de ieri, Vol I
Andrada Cațavei, „Pasaje în București – Pasajul Român și Pasajul Macca-Villacrosse
Alexandru Beldiman, Cristina Woinaroski, Arhitectură bucureșteană secolul 19 și 20
- ↑ Bucureştii de altă dată. Volumul 1: 1871-1884 - Constantin Bacalbasa
