Ulita Targovistei
==Ulita Târgoviștei==
| Adresa: Ulita Târgoviștei/Calea Griviței | Ani in existenta: - 1878 |
| Cunoscuta si sub numele de: Calea Griviței | Google Maps |
| *Ulițe *Calea Griviței | Autor: Cornel D. 
|
In anul 1842, Ulita Târgoviștei, Calea Griviței de astazi se intine(a) intre Podul Mogoșoaiei(Calea Victoriei) si Bariera Târgoviștei aflata cam pe unde este astazi Pasajul Basarab. La inceputul sec. al XIX lea Ulita Târgoviștei se intindea doar pana la intersectia Buzesti/Berzei de astazi, unde se afla si bariera orasului la acea data.
Ulita Târgoviștei si-a pastrat vechiul nume pana in 1878 cand a fost numita Calea Griviței in amintirea localitatii unde romanii au facut minuni de vitejie in razboiul cu turcii, pentru independenta tarii.
Ulita aceasta a fost prima artera de comunicatie intre vechea capitala a tarii si noua capitala a regatulul romanesc de astazi.
Pe aici mergeau Voevozii de la Bucuresci la Targoviste; pe aci se preumblau boerii si boeroaicele, jupanii si jupanesele, cari petreceau vara la Targoviste, Arges si in alte parti.
Bariera orasului in aceasta parte, numita bariera Targovistei, era din vechi la raspantia Matache Mgcelaru, astazi casa C. Radulescu, si intretaerea stradelor Buzesti, Berzei si Popa Tatu. Mai in urma s'a tot departat in afara de oras fixandu-se mai ntaiu cam in dreptul podului de piatra al garei si apoi cu cresterea orasului, tot mai in afara.
Casele rari si tupilate, unele hanuri vestite ca gazde pentru calatori, in care se petrecea romaneste, cantand lautarii uneoi pana in revarsatul zorilor, altele pravalii si pravalise cumparau cele de trebuinta. Multe erau construite din barne in stil oriental.[1]
Ulita aceasta a fost prima artera de comunicatie intre vechea capitala a tarii si noua capitala a regatulul romanesc de astazi.
Pe aici mergeau Voevozii de la Bucuresci la Targoviste; pe aci se preumblau boerii si boeroaicele, jupanii si jupanesele, cari petreceau vara la Targoviste, Arges si in alte parti.
Bariera orasului in aceasta parte, numita bariera Targovistei, era din vechi la raspantia Matache Mgcelaru, astazi casa C. Radulescu, si intretaerea stradelor Buzesti, Berzei si Popa Tatu. Mai in urma s'a tot departat in afara de oras fixandu-se mai ntaiu cam in dreptul podului de piatra al garei si apoi cu cresterea orasului, tot mai in afara.
Casele rari si tupilate, unele hanuri vestite ca gazde pentru calatori, in care se petrecea romaneste, cantand lautarii uneoi pana in revarsatul zorilor, altele pravalii si pravalise cumparau cele de trebuinta. Multe erau construite din barne in stil oriental.[2]
=== ===
Loading comments...
Referinta: |
