Muzeul Simu: Difference between revisions
No edit summary |
No edit summary |
||
| Line 31: | Line 31: | ||
Planurile au fost ale Arhitectului C. Chichi, inspiratia lui fiind Templul din Nimes, numit la Maison Carre, asemanator cu Biserica Madeleine din Paris. Ideia ca a fost construit dupa modelul templelelor grecesti este eronata, si a aparut initial in presa vremii, fara a avea o baza reala. Ideia a fost preluata pana in zilele noastre fara a avea nici o baza reala. Singura relatie la un templu grecesc erau coloanele de tip ionic. Deci concluzia este ca "Muzeul Simu" a fost construit dupa modelul unui templu roman nu grecesc.<ref>Bucureştii cu un plan general al Bucureştiului O.N. Greceanu 1929</ref> | Planurile au fost ale Arhitectului C. Chichi, inspiratia lui fiind Templul din Nimes, numit la Maison Carre, asemanator cu Biserica Madeleine din Paris. Ideia ca a fost construit dupa modelul templelelor grecesti este eronata, si a aparut initial in presa vremii, fara a avea o baza reala. Ideia a fost preluata pana in zilele noastre fara a avea nici o baza reala. Singura relatie la un templu grecesc erau coloanele de tip ionic. Deci concluzia este ca "Muzeul Simu" a fost construit dupa modelul unui templu roman nu grecesc.<ref>Bucureştii cu un plan general al Bucureştiului O.N. Greceanu 1929</ref> | ||
Muzeul era impartit in cinci sali, dupa cum urmeaza: | |||
*Prima sala "Sala romana" decoratiile dupa cele ale Palatului Diocletin din Spalato, Dalmatia. | |||
*A doua sala, "Sala romaneasca" cu motive si ornamente imprumutate de la Biserica de la curtea de Arges. | |||
*A treia sala, "Sala renasterii" cu motive imprumutate din salile Rubens si Apolo de la Louvre. | |||
*A patra sala, "Sala Bizantina" cu motive asemanatoare cu cele de la Sf. Sofia din Constantinopol. | |||
*Ultima sala, "Sala greaca veche" cu ornamente eline. | |||
Sarcina constructiei a fost incredintata D-lui Toma Kanzler, iar partea de sculptura D-lui W. Dietz. | Sarcina constructiei a fost incredintata D-lui Toma Kanzler, iar partea de sculptura D-lui W. Dietz. | ||
Dupa 3 ani de la inceperea constructiei pe 21 mai 1910 muzeul a fost inaugurat. Cu trei zile inainte de deschiderea oficiala, marti, pe 18 mai, M.S. Regele, insotit de A.S.R. Principesa Rorminiei si urmat de doamna de onoare si adjutantul de serviciu au vizitat Muzeul Simu.<ref>Monitorul Oficial al României, nr. 037, 19 mai 1910</ref> | Dupa 3 ani de la inceperea constructiei pe 21 mai 1910 muzeul a fost inaugurat. Cu trei zile inainte de deschiderea oficiala, marti, pe 18 mai, M.S. Regele, insotit de A.S.R. Principesa Rorminiei si urmat de doamna de onoare si adjutantul de serviciu au vizitat Muzeul Simu.<ref>Monitorul Oficial al României, nr. 037, 19 mai 1910</ref> | ||
Revision as of 21:43, 6 July 2025
==Muzeul Simu==
Muzeul Simu
 Adresa: Str. mercur Nr. 10 Adresa alternativa: Bd. Magheru Nr. 9 Bd. Tache Ionescu Nr. 9 Ani in existenta: 1910 - 1961 Autor: Cornel D. *Bd. I. C. Bratianu *Bd. G-ral Gheorghe Magheru *Bd. Tache Ionescu *Expoziții și Muzee |
Ideia de a construi un muzeu care sa expuna coletia personala de arta a lui Anastase Simu, a aparut in urma unei necesitati. Pasionat colectionar de arta Dl. Simu isi expunea nepretuita colectie in propria resedinta din Str. Eldorado Nr. 7(initial Fundatura Eldorado, viitoarea Str. Mitropolitului Saguna si actuala Str. Anastasie Simu). Aceasta casa pe care o folosea ca resedinta, fusese cumparata in 1888 de la Colonelul Al. Candiano Popesco, a fost primul "Muzeul Simu". Exista carti postale din perioada 1904-1905 cu exponate din interiorul Casei Simu. In timp colectia de arta a Dl. Anastase Simu a crescut atat de mult incat a aparut necesitatea unui spatiu mai vast pentru etalarea exponatelor. Astfel a aparut ideea de a construi un spatiu dedicat operelor sale de arta, un muzeu de sine statator.
Anastase Simu a initiat cumpararea unor terenuri adiacente proprietatii sale din Str. Eldorado care se intindeau pana in Str. Mercur(Arthur Verona de astazi). Ideia a fost de a inalta un muzeu intre Str. Mercur si Str. Eldorado. Datorita spatiului intins muzeul ar fi fost mult mai mare decat cel pe care il stim noi. Din pacate planurile nu i-au fost aprobate de primarie, deoarece prin aceasta parcela avea sa fie taiata o parte a noului Bulevard Coltea(primul tronson fiind Bd. Lascar Catargiu de astazi la nord de Piata Romana). Acest tronson al bulevardului se va intinde intre Str. Clementei si Str. Mercur si necesita exproprierea mai multe terenuri printre care si cele cumparate de Simu pentru inaltarea muzeului. Drept palata pentru terenurile expropriate acesta a primit o suma de bani si un alt teren adiacent proprietatii sale din Str. Eldorado care corespundea in Str. Mercur. Noul tronson al Bd. Coltei a fost deschis in 1906.
Spatiul pentru noul muzeu era mult mai mic decat cel initial astfel incat Anastase Simu a incercat sa cumpere proprietatea adiacenta din Str. Mercur Nr. 6? dar proprietarii nu au vrut sa o vanda. Dup multe tergiversari, pe 21 mai 1907, pe Str. Mercur, se pune piatra de temelie a Muzeului Simu.
Planurile au fost ale Arhitectului C. Chichi, inspiratia lui fiind Templul din Nimes, numit la Maison Carre, asemanator cu Biserica Madeleine din Paris. Ideia ca a fost construit dupa modelul templelelor grecesti este eronata, si a aparut initial in presa vremii, fara a avea o baza reala. Ideia a fost preluata pana in zilele noastre fara a avea nici o baza reala. Singura relatie la un templu grecesc erau coloanele de tip ionic. Deci concluzia este ca "Muzeul Simu" a fost construit dupa modelul unui templu roman nu grecesc.[1]
Muzeul era impartit in cinci sali, dupa cum urmeaza:
- Prima sala "Sala romana" decoratiile dupa cele ale Palatului Diocletin din Spalato, Dalmatia.
- A doua sala, "Sala romaneasca" cu motive si ornamente imprumutate de la Biserica de la curtea de Arges.
- A treia sala, "Sala renasterii" cu motive imprumutate din salile Rubens si Apolo de la Louvre.
- A patra sala, "Sala Bizantina" cu motive asemanatoare cu cele de la Sf. Sofia din Constantinopol.
- Ultima sala, "Sala greaca veche" cu ornamente eline.
Sarcina constructiei a fost incredintata D-lui Toma Kanzler, iar partea de sculptura D-lui W. Dietz.
Dupa 3 ani de la inceperea constructiei pe 21 mai 1910 muzeul a fost inaugurat. Cu trei zile inainte de deschiderea oficiala, marti, pe 18 mai, M.S. Regele, insotit de A.S.R. Principesa Rorminiei si urmat de doamna de onoare si adjutantul de serviciu au vizitat Muzeul Simu.[2]
-
Muzeul Simu 1925 -
1925 -
1935 -
Realitatea ilustrată 27 iulie 1938 -
1942 -
1950 -
1954
- 'Arta' Muzeului Simu
Muzeul Simu 1942
Muzeul Simu in Realitate Virtuala
Muzeul Simu in 3D & 360
|
Marti, 18 Maiu, la orele 11 a.m. M.S. Regele, insotit de A.S.R. Principesa Rorminiei si urmat de doamna de onoare si adjutantul de serviciu, au mers de a vizitat muzeul A. Simu. Suveranul si Altela Sa Regala au fost intampinati la sosire de dl. si D-na A. Simu, care a oferit A.S.R. Principesei Maria un frumos buchet de flori. M.S. Regele a visitat cu multá luare aminte cele 4 sali ale muzeului, ascultând explicaiile ce le dadea d. Simu, iar la orele 2 1/2, dupa ce a multumit d-lui Simu si l-a felicitat pentru scopul ce a realizat, a päräsit muzeul, intorcndu-se la Palat.[3] |
|
"Muzeul Simu, cel mai frumos dar pe care un bogatas cu suflet mare l-a putut aduce Bucuregtiului nostru, s'a imbogatit cu noi opere de arta aduse in ultimul timp de d. Anastase Simu de prin marile centre ale Apusului. Muzeul, dupa cum se stie, e deschis gratuit tutorora, Joia si Dumineca de la ora 11-3."[4] |
|
"Aci, B-dul Take Ionescu este strabatut de Str. D. A. Sturdza. In coltul din stanga intre Str. Anastase Simu si Str. D. A. Sturdza se afla Muzeul Simu. Deschis Joia si Dumineca de la 9-13 vara; de la 10-13 iarna; pentru scoli mai este deschis si Joia dupd masa, prin B-dul Take Ionescu. Muzeul poseda inca de la infiintare un catalog redactat de fondator si de Th. Cornel. Director: pictor Marius Bunescu. Intrarea libera."[5] |
| Marius Bunescu, director de seciune, Muzeul National de Artä si Arheologie,- Muzeul Simu - administratia exterioarà a acestuì departament.[6] |
| 3 Mai 1943, d-na Elena Miclos paznic Muzeul Simu. Il inlocuieste pe Dl. Gheorghe Ispas.[7] |
Referinta:
- ↑ Bucureştii cu un plan general al Bucureştiului O.N. Greceanu 1929
- ↑ Monitorul Oficial al României, nr. 037, 19 mai 1910
- ↑ Monitorul Oficial al României, nr. 037, 19 mai 1910
- ↑ Noua Revistă Română : Pentru politică, literatură, ştiinţă şi artă, 12, nr. 23, 21 octombrie 1912
- ↑ Ghidul Bucureştilor 1935
- ↑ Monitorul Oficial al României. Partea 1, 116, nr. 212, 13 septembrie 1948
- ↑ Monitorul Oficial al României. Partea 1, 111, nr. 105, 7 mai 1943
