Pasajul Roman: Difference between revisions
No edit summary |
No edit summary |
||
| Line 7: | Line 7: | ||
! colspan="2" style="background: #e2f7fe;" | <span style="background:#90e2fd"><big><span style="color:#03067a">''' Pasajul Român '''</span></big></span> | ! colspan="2" style="background: #e2f7fe;" | <span style="background:#90e2fd"><big><span style="color:#03067a">''' Pasajul Român '''</span></big></span> | ||
[[File:Pasajul_Român_1946_header.jpg|300px|center|alt=Pasajul Român din București, surprins în anul 1946 de către Jim Pringle, fotograf Associated Press. Plin de viață și de magazine, acesta făcea legătura între Calea Victoriei și strada Ion Câmpineanu. Pasajul a fost demolat în anul 1958.|]] | [[File:Pasajul_Român_1946_header.jpg|300px|center|alt=1|Pasajul Român din București, surprins în anul 1946 de către Jim Pringle, fotograf Associated Press. Plin de viață și de magazine, acesta făcea legătura între Calea Victoriei și strada Ion Câmpineanu. Pasajul a fost demolat în anul 1958.|]] | ||
'''Adresa''': Calea Victoriei Nr. 41-43 | '''Adresa''': Calea Victoriei Nr. 41-43 | ||
| Line 34: | Line 34: | ||
"O cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era Cafeneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Cazes. La Briol se juca biliardul, fiindca era o cafenea dupa model francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti." | "O cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era Cafeneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Cazes. La Briol se juca biliardul, fiindca era o cafenea dupa model francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti." | ||
"Alaturi era o mica cafenea unde se juca mai ales carti si table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de profesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost dezbracati In aceasta spelunca."<ref>Bucureştii de altă dată. Volumul 1: 1871-1884</ref> | "Alaturi era o mica cafenea unde se juca mai ales carti si table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de profesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost dezbracati In aceasta spelunca."<ref>Bucureştii de altă dată. Volumul 1: 1871-1884</ref> | ||
<span style="color: DarkSlateGray;"> | |||
''Si in final este necesar sa mentionam faptul ca Pasajul Roman a avut o influenta majora in dezvoltarea presei si a ziaristicii romanesti. Sa nu uitam ca imediat dupa inaugurare, in 1859, C. A. Rosetti a deschis acolo, in pasaj, redacţia ziarului ”Românul” | |||
Tot in Pasajul Roman incepand cu 1864, Carol Gobl, Walter şi Petre Ispirescu întemeiază aici ”Tipografia Lucrătorilor Asociaţi”, unde ultimul publică revistele "Tipograful român" şi "Unirea Democratică". Aceeaşi tipografie a tipărit şi "Claponul" lui I. L. Caragiale. Tipografia F. Gobl Fil, din Pasagiul Roman Nr.12, care devine Frantz Göbl si asociatii incepand cu 1865, a fost Tipografia oficala a Curtii Regale.''</span> | |||
<span style="color: DarkSlateGray;">''La etajele superioare se aflau redacţiile ziarelor cele mai importante din Bucureşti.'' | |||
<span style="color: DarkSlateGray;">''Pe lângă redacţia ”Românul”, aici auexistat şi redacţiile ziarelor "Buciumul", lui Cezar Bolliac, "Dâmboviţa" lui Dimitrie Bolintineanu, "Reforma" şi "Naţionalul". Tot aici erau redacţiile ziarelor umoristice "Sarsailă", si "Nichipercea", publicate de N. T. Orăşanu, "Ţânţarul" lui C. A. Rosetti, "Claponul" lui I. L. Caragiale, "Ghimpele" lui T. I. Stoenescu şi "Satyrul" lui B. P. Hasdeu.'' | |||
<span style="color: DarkSlateGray;">''Tot aici si-au avut sediul "Curierul Financiar", Pasagiul Roman Nr. 10, 1890-1895, Revista "Dreptul", 1890-1895, "Tipografia Populara", 1895, Ziarul "Timpul", Pasagiul Roman Nr. 7, 1898, Ziarul "Conservatorul", 1904, Ziarul "Epoca" Pasagiul Roman Nr. 10, 1902-1904, Ziarul "Propaganda", 1904, "Revista Romana", Pasagiul Roman Nr. 20, 1902 si Ziarul Ethnos, Pasagiul Roman Nr. 26.'' | |||
<span style="color: DarkSlateGray;">''Si in final, incepand cu 1906 in Pasajul Roman se afla Sindicatul Ziaristilor.'' | |||
{| class="wikitable" style="width: 20%;" style="margin: auto;" style="text-align: left;" | {| class="wikitable" style="width: 20%;" style="margin: auto;" style="text-align: left;" | ||
| style="width: 10%; style="font-style: italic; color: DarkSlateGray;" | | | style="width: 10%; style="font-style: italic; color: DarkSlateGray;" | | ||
Revision as of 01:02, 17 June 2025
==Pasajul Român==
| Pasajul Român
Adresa: Calea Victoriei Nr. 41-43 Adresa: Calea Victoriei Nr. 53-55 Adresa : Podul Mogosoaiei Ani in existenta: Sec. 1859-1958 In cladire au functionat: *Calea Victoriei *Pasaje |
|---|
Pasagiul Roman era flancat de doua randuri de case, care au fost refacute si inaltate mai tarziu. "O cafenea cu clientela lumei din societatea de sus, era Cafeneaua Briol din Pasagiul Roman, mai tarziu cafeneaua Cazes. La Briol se juca biliardul, fiindca era o cafenea dupa model francez si avea 7 biliarde. Aci se juca si carti." "Alaturi era o mica cafenea unde se juca mai ales carti si table. Era cafeneaua la Radu in Pasagiu. Aci se intruneau juchtorii de profesie, smecherii si trisorii. Multi naivi au fost dezbracati In aceasta spelunca."[1]
Si in final este necesar sa mentionam faptul ca Pasajul Roman a avut o influenta majora in dezvoltarea presei si a ziaristicii romanesti. Sa nu uitam ca imediat dupa inaugurare, in 1859, C. A. Rosetti a deschis acolo, in pasaj, redacţia ziarului ”Românul” Tot in Pasajul Roman incepand cu 1864, Carol Gobl, Walter şi Petre Ispirescu întemeiază aici ”Tipografia Lucrătorilor Asociaţi”, unde ultimul publică revistele "Tipograful român" şi "Unirea Democratică". Aceeaşi tipografie a tipărit şi "Claponul" lui I. L. Caragiale. Tipografia F. Gobl Fil, din Pasagiul Roman Nr.12, care devine Frantz Göbl si asociatii incepand cu 1865, a fost Tipografia oficala a Curtii Regale.
La etajele superioare se aflau redacţiile ziarelor cele mai importante din Bucureşti.
Pe lângă redacţia ”Românul”, aici auexistat şi redacţiile ziarelor "Buciumul", lui Cezar Bolliac, "Dâmboviţa" lui Dimitrie Bolintineanu, "Reforma" şi "Naţionalul". Tot aici erau redacţiile ziarelor umoristice "Sarsailă", si "Nichipercea", publicate de N. T. Orăşanu, "Ţânţarul" lui C. A. Rosetti, "Claponul" lui I. L. Caragiale, "Ghimpele" lui T. I. Stoenescu şi "Satyrul" lui B. P. Hasdeu.
Tot aici si-au avut sediul "Curierul Financiar", Pasagiul Roman Nr. 10, 1890-1895, Revista "Dreptul", 1890-1895, "Tipografia Populara", 1895, Ziarul "Timpul", Pasagiul Roman Nr. 7, 1898, Ziarul "Conservatorul", 1904, Ziarul "Epoca" Pasagiul Roman Nr. 10, 1902-1904, Ziarul "Propaganda", 1904, "Revista Romana", Pasagiul Roman Nr. 20, 1902 si Ziarul Ethnos, Pasagiul Roman Nr. 26.
Si in final, incepand cu 1906 in Pasajul Roman se afla Sindicatul Ziaristilor.
In incinta Pasajului au Functionat: |
Comisariatul 31, Pasajiul Roman Nr. 6 (1931) Societatea farmacistilor din Romania, Pasajiul Roman Nr. 7 (1906) Revista Farmaciei (1906) Sindicatul Ziaristilor (1906) Conservatorul(ziar) 1904 Epoca(ziar) 1904 Propaganda(ziar) 1904 Ziarul Reforma 1884 |
-
1863
-
1887
-
1904
-
1911
Fig 01 -
Links: |
Referinta:
- ↑ Bucureştii de altă dată. Volumul 1: 1871-1884
