Restaurantul La leul și carnatul: Difference between revisions
From In București
Jump to navigationJump to search
No edit summary |
No edit summary |
||
| Line 19: | Line 19: | ||
In anul 1935 a fost unul din cele mai cautate si frecventate localuri din Bucuresti. Aceasta faima a dus la aparitia unor ale localuri cu nume asemanatoare. In zona parcului Carol se aflau la acea data: "La leul și cârnatul", "La Cârnatul și Leul", "La Leul cu un Carnat" si "La Adevaratul leu cu carnat".<ref> ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 09, nr. 418, 23 ianuarie 1935</ref> | In anul 1935 a fost unul din cele mai cautate si frecventate localuri din Bucuresti. Aceasta faima a dus la aparitia unor ale localuri cu nume asemanatoare. In zona parcului Carol se aflau la acea data: "La leul și cârnatul", "La Cârnatul și Leul", "La Leul cu un Carnat" si "La Adevaratul leu cu carnat".<ref> ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 09, nr. 418, 23 ianuarie 1935</ref> | ||
"Foarte vestite pentru carnati si fripturi erau restaurantele si gradinile populare: Leul si Carnatul, Herastraul, Zdrafcu, Bordeiul, mai tarziu Floreasca. Leul si Carnatul era vestit pentru carnatii cu piele. O fleica costa 40 de bani, o vrabioara 80 de bani, un carnat patrician 40 de bani, un fel de mancare cu sos intre 40 si 80 bani, cele de 8O bani fiind mancarile de pasári, vanaturi, pescarie."<ref>Bucureştii de altă dată. Volumul 1 1871-1884 - C. Bacalbasa</ref> | |||
"In luna mai 1892 In Gradina "Leul si carnatul" studentii se intrunira la o agapa la care participa luptatorul ardelean(Parintele Lucaci) si Barbu Delavrancea."<ref>Bucureştii de altă dată. Volumul 2 1885-1900 - C. Bacalbasa</ref> | |||
In romanul lui E.C. Teodoroscu: Merry Midwife (Moasa cea Vaselà),editura Houghton Mifflin Co.,Boston, 1947, roman publicat direct in limba engleza, gasim o descriere amanuntita a Restaurantului "La leul și cârnatul". Romanul descrie viata bucurestenilor la inceput de secol XX. | |||
"Serile le petreceam prin gradinile unor restaurante populare, unde viata era foarte vesela si patriarhala, precum erau la "Stravri", "Rasca" sau "Gradina cu cai", "La Zdrafcu" vestit pentru fleici mari si gustoase, la "Leu1 si Carnatul", din Strada II Iunie, vestit pentru renumitii mititei si patricienii "burtosi" ,fleicile, vrabioarele, frigaruii, muschiuletii, bobocii de rata, fuduliile de berbec, ciulamale si tuzlamale."<ref>Bucureştii Vechi : Buletinul Societăţii Istorico-Arheologice "Bucureştii -Vechi". Anii I–V, 1930-1934</ref> | |||
Revision as of 15:51, 20 August 2025
==Restaurantul si grădina "La leul și cârnatul"==
| Adresa: Str. 11 Iunie nr. 58 | Ani in existenta: - |
| Google Maps | Arhitect: |
| *Restaurante *Str. 11 Iunie | Autor: Cornel D. 
|
Restauratnt cu faima din prima jumatate a sec. XX, aflat pe Strada 11 Iunie Nr. 58, in apropriere de fundatura(strada de azi) Ovidiu. proprietatea pe care se afla restaurantul avea o curte de dimensiuni mari care in timpul verii era folosita drept gradina de vara unde aveau loc si spectacole de multe ori cu artisti faimosi din epoca. Maria Tanase se afla frecvent pe capul de afis.
Mentiuni despre acest restaurant se gasesc incepand cu 1880.
In anul 1935 a fost unul din cele mai cautate si frecventate localuri din Bucuresti. Aceasta faima a dus la aparitia unor ale localuri cu nume asemanatoare. In zona parcului Carol se aflau la acea data: "La leul și cârnatul", "La Cârnatul și Leul", "La Leul cu un Carnat" si "La Adevaratul leu cu carnat".[1]
"Foarte vestite pentru carnati si fripturi erau restaurantele si gradinile populare: Leul si Carnatul, Herastraul, Zdrafcu, Bordeiul, mai tarziu Floreasca. Leul si Carnatul era vestit pentru carnatii cu piele. O fleica costa 40 de bani, o vrabioara 80 de bani, un carnat patrician 40 de bani, un fel de mancare cu sos intre 40 si 80 bani, cele de 8O bani fiind mancarile de pasári, vanaturi, pescarie."[2]
"In luna mai 1892 In Gradina "Leul si carnatul" studentii se intrunira la o agapa la care participa luptatorul ardelean(Parintele Lucaci) si Barbu Delavrancea."[3]
In romanul lui E.C. Teodoroscu: Merry Midwife (Moasa cea Vaselà),editura Houghton Mifflin Co.,Boston, 1947, roman publicat direct in limba engleza, gasim o descriere amanuntita a Restaurantului "La leul și cârnatul". Romanul descrie viata bucurestenilor la inceput de secol XX.
"Serile le petreceam prin gradinile unor restaurante populare, unde viata era foarte vesela si patriarhala, precum erau la "Stravri", "Rasca" sau "Gradina cu cai", "La Zdrafcu" vestit pentru fleici mari si gustoase, la "Leu1 si Carnatul", din Strada II Iunie, vestit pentru renumitii mititei si patricienii "burtosi" ,fleicile, vrabioarele, frigaruii, muschiuletii, bobocii de rata, fuduliile de berbec, ciulamale si tuzlamale."[4]
=== ===
=== ===
|
.. |
.. |
.. |
.. |
.. |
Loading comments...
Referinta: |
- ↑ ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 09, nr. 418, 23 ianuarie 1935
- ↑ Bucureştii de altă dată. Volumul 1 1871-1884 - C. Bacalbasa
- ↑ Bucureştii de altă dată. Volumul 2 1885-1900 - C. Bacalbasa
- ↑ Bucureştii Vechi : Buletinul Societăţii Istorico-Arheologice "Bucureştii -Vechi". Anii I–V, 1930-1934
