Bucurestioara

==Bucureștioara, pârâul pierdut==

Bucureștioara, pârâul pierdut Izvorul din Gradina icoanei. Adresa: Izvorul in Parcul Gradina icoanei Ani in existenta:  ? - 1832 Google Maps Autor: Cornel D. *Podurile Dambovitei

Bucurestioara a fost, a curs, dar a fost secata, iar santul pe care curgea altadata a fost astupat si azi nu mai stie nimeni de ea ca si cind n-a existat niciodata. Cind se fac sapaturi de canalizare, introduceri de cabluri etc. pe fostul ei traseu, se poate vedea pamintul scos, negru, mustos si gras de toate impuritatile de altadata. Despre existenta Bucurestioarei ne vorbesc vechile documente si diferite insemnari si in rindurile de mai jos vom cauta s-o aducem in actualitatea. cititorilor de astazi. Este interesant sa stim pe unde curgea, in ce loc se varsa in Dimbovita, cand si din ce cauza a disparut. Cea mai veche mentiune documentara o avem din 15 mai 1670 si presupunem ca au fost altele si mai inainte de aceasta data, dar multe din docu mentele timpului au fost distruse de foc, razboaie si nenumarate alte cauze pornite din virtejul vremurilor prin care tara si orasul Bucuresti au trecut. Avem documente care pomenesc Bucurestioara incepand cu 7 iunie 1675, 77 aprilie 1681, 1 iulie 1685. Numele folosit in aceste documente este Bucurestioara si Cacaina, cunoscindu-se inca de atunci rolul de canal colector al acestei ape. Un alt document, din vremea voievodului Constantin Brincoveanu, la 16 august 1699, ne aminteste din nou numele piriului. Astfel, dupa ce pornea din balta Icoanei, Bucurestioara trecea actuala strada din fata gradinii si pe unde se intretaie str. Maria Rosetti cu str. Dionisie Lupu facea o mica balta (pe locul secat, la inceputul secolului nostru, s-a construit localul unei judecatorii, demolata In ultima vreme. Pe acest teren, in cadrul unei mici gradinite, se afla instalat bustul lui Constantin Dobrogeanu Gherea.).De aici isi continua cursul pe ulita Scaune, trecind prin spatele bisericii Batiste unde, deducem, ca tot Bucurestioara facea o alta balta "batelistea" sau "batistea" (In apropierea careia isi tineau macelarii vitele aduse pentru taiere), de unde vine si numele mahalalei si al bisericii.

Acuarela de Amedeo Preziosi, 1869, intitulata "Pod peste Bucurestioara". De fapt Podul Serban Voda peste Dambovita

In continuare, curgea pe str. Alexandru Sahia (fosta str. Gogu Cantacuzino si mai inainte str. Polona),traversa actualul Bulevard al Republicii, trecea prin spatele spitalului Coltea unde facea un lac mai mare numit "Balta cucului", dupa numele tirgului din apropiere, mai apoi cunoscuta sub denumirea de "Balta de la carvasara", adica balta de linga vama, iar mai tirziu "Lacul Sutului" dupa numele proprietarului acelui teren. Pornita din nou din acest lac, Bucurestioara traversa str. Sfintilor, apucind pe ulita Pescaria Veche(careia i s-aschimbat numele, la sfirsitul secolului trecut, in str. General Florescu)si prin spatele bisericii Razvan, trecind Podul Tirgului de Afara(Calea Mosilor), de-a curmezisul pe linga "cismeaua veche" numita si "cismeaua cea seaca", se pogora prin curtea Hanului Neculescu si intra in ulicioara Radu Calomfirescu****unde curgea pe toata intinderea ei, trecind prin curtea stolnicului Gligorascu, prin locurile bisericii Stelea, prin fata caselor si a proprietatii marelui negutator Stefan Baltaretu*****si prin gradina polcovnicului Zamfir iesea in Ulita Vergului (CaleaCalarasi). De aici fiind "locul la vale" curgea prin mahalalele Lucaci si Udricani pe dinaintea caselor sardarului Marco care au fost ale raposatului dvornic Gradisteanu, apoi la vale pe linga casele spatarului Mimacaru si "pe dinaintea caselor raposatului Costea" si prin mahalaua Olteni si str. Labirint (fosta "ulita lui Vasilachi")se indrepta spre Jitnita Domneasca (depozitul de cereale al Curtii domnesti).

In continuare trecea ulita ce vine din mahalaua Tabaci si la vale pe linga casele raposatului paharnic Nicolache se versa in DImbovita, nu departe de fostul Institut medico-legal(Morga),avind in fata, de partea cealalta, mantistirea Radu Voda parcurgind, in linie dreapta, o lungime de circa 2 km si jumatate.

Bucurestioara?.

In decursul timpului, mai ales pe unde curgea prin mahalalele din centrul orasului (Scaune, Sapunari, Pescari etc.), din cauza aruncarii de gunoi, moloz si pamant, cursul apei se schimba, fiind in avantajul celui care arunca si in dezavantajul proprietarului de pe malul celalalt, caruia, astfel, i se micsora terenul curtii sau grgdinii. Deci cu timpul, prin centrul orasului, mica albie prin care curgea Bucurestioara devenea mai ingusta si impotmolita. Din aceasta cauza majoritatea locuitorilor din mahalaua Scaunele Vechi, inca din 17 iulie 1814, au facut plingere la Joan Gh. Caragea Voda. Caragea Voda, in urma acestei plingeri, a dat ordin sa se destupe santul, dar lucrarea, in timpul domniei lui, n-a putut fi terminata. In 1824, pe vreme domnitorului Grigore Ghica a existat un proiect de largire si asanare a albiei Bucurestioarei dar nu a putut fi dus la capat. In timp o data cu pietruirea strazilor santul raului fiind astupat si aparitiei canalizarii se pare ca Bucurestioara si-a continuat cursul pe sub pamant. In 1832 un acolit al Generalului Kiseleff mentioneaza ca urmele paraului sunt vizibile inca si la acea data. Planurile Maiorului Borroczyn, din 1853 ne arata cateva zone mlastinoase in zona in care se aflase paraul, dar albia acestuia nu mai apare. In 1873, primaria orasului a secat balta Icoanei, de unde-si incepea cursul pariul Bucurestioara, iar o parte din terenul ei a fost transformat in frumoasa Gradina Icoanei.

Balta Cucului; Dupa secarea si umplerea cu pamant a acestui lac, la 12 octombrie 1872 terenul a fost daruit de Grigore C. Sutu spitalului Coltea, pe care, In 1880, s-a construit aripa de pe str. Sfintilor si str. Slanic, continuata cu partea din fata bisericii Scaune, pana unde se Invecineaza cu fosta cladire a Ministerului Agriculturii si Domeniilor.

Se pare ca in zona aflata in jurul str. Stelea Spataru si B-dul Hristo Botev se produceau in trect multe surpari de pamant datorita faptului ca nisipul din fosta albie a Bucurestioarei era "dus la vale" de apa ploilor mai puternice.

Gradina Icoanei

Situata in zona centrala a orasului, are pe latura de Est cladirea Teatrului Lucia Sturdza Bulandra si Scoala Centrala, iar pe latura de Vest Biserica Anglicana. Numele gradinii vine de la Biserica Icoanei, ctitorita in sec XVIII, aflata in apropiere. In sec. XIX, in apropierea bisericii era o mlastina adanca numita Balta Icoanei sau Lacul Bulindronului, fara izvoare proprii, fiind un bazin de colectare a apelor pluviale. Din acest lac izvora Bucurestioara, un parau astazi disparut, care curgea spre Dambovita. Se spunea (apare si in povestirea lui Mihail Sadoveanu, Despre Balta Icoanei) ca Balta Icoanei, inconjurata de salcii si stufaris, era foarte adanca, putand inghiti un cal cu calaret cu tot.

In 1861 Primaria a inceput lucrarile de asanare a lacului, iar in 1872 a incheiat un contract cu arh. peisagist elvetian Louis Leyvras, pentru amenajarea unei gradini de piata publica numita maidanul Icoanei, pe o suprafata de aproximativ 1 ha. Terenul a fost inaltat cu 60 cm, au fost plantati arbori si arbusti (o parte au rezistat pana astazi), iar lucrarile au fost incheiate in 1875. Gradina Icoanei atrage si prin monumentele sale. La intrare, pe partea de Nord, se afla statuia lui Gh. (Gogu) C. Cantacuzino, lider al PNL, ministru, director al ziarului Vointa Nationala. Monumentul instalat in 1904 in centrul parcului (Piata Icoanei), apoi translat in locul de astazi, este executat din bronz. Realizat prin subscriptie publica, de sculptorul francez Ernest-Henri Dubois, se numara printre putinele monumente din seria celor dedicate oamenilor politici ai Romaniei moderne, care nu au fost demolate de comunisti. In 1957, in gradina a fost instalata statuia Maternitatii, realizata de sculptorul Ion Vlasiu. Sursa: Dictionarul Monumentelor si Locurilor Celebre din Bucuresti

==

Pe cursul Dambovitei si al garlitelor, se facea taierea vitelor, pe Dambovita erau asezati tabacarii si sapunarii, pe malul garlitei Bucurestioara aveau macelarii soaunele lor de macelarie. Documente din 1609 si 1681, certifica, impreuna, cu traditia orala, existenta garlitei numita Bucurestioara, atat de iubita de sapunarii, macelarii si pescarii secolelor treoute. In Istoria Romanilor de V.A. Ureche, ,se spune: la 1820 santul garlitei Bucurestioara trecea prin mahalaua Vergului pe la Kir Tudose Vrana.

Ionescu-Gion in Istoria Bucuretilor ne spune: azi, nimeni nu-si mai aduce aminte de Bucurestioara, o garlita care pleca din balta Icoanei, trecea prin stravechea mahala a Sapunarilor, prin mahalua scaunelor vechi, prin Pescaria veche, taia Podul Targului de afara(Calea Mosilor), lua cam prin strada Radu Calomfirescu, cobora peste podul Vergului, prin Valea din spre strada Mircea Voda spre Olteni, cotea la dreapta prin Strada Corbului si se varsa in Dambovita, in mahalaua Popescului, mai sus de Jignita Domneasca.

"Traditiunea, nu insa si documentele, ne spun cä Bucurestioara, iesind din lacul Icoanei si venind ppana in spatele actualului spital Coltea, acolo unde in secolul al XVIII-lea se afla lacul Sutului sau Balta de la Carvasara se despartea in doua: o parte, cea despre care vorbiram, apuca spre podul Targului de afara, iar o alta parte cotea la dreapta prin targul Cucului, cobora pe la Baratie, prin Ulita Boiangiilor si pe langa zidurile Curtei vechi si se varsa in Dambovita la Bazaca."

"Bucurestioara, cam in spatele actualului Spital Coltea, dupa ce forma Lacul Sutului, sau Balta de la Carvasara(vama), se bifurca si un brat se strecura prin Tirgul Cucului(pe la Sft .Gheorghe) prin Str. Boiangiilor, prin actuala Str. Decebal, unde era o moara, langa Baratie, si se varsa in Dambovita prin Str. Bazaca."

=== ===

• 
  Cursul paraului
• 
  Bucurestioara cu cele doua brate. Unul se varsa in Danbovita langa Biserica Sf. Ion si unul vis-a-vis de Manastirea Radu Voda.
• 
  Harta
• 
  Cursul paraului Bucurestioara suprapus pe planul Rudolf Arthur Borroczyn, 1852. Izvora din lacul aflat cam pe locul unde este astazi Gradina Icoanei. Coborand spre sud forma o alta balta in spatele Spitalului Coltea. De aici se desfacea in doua brate, unul se varsa aproximativ in zona strazii Bazaca(azi disparuta) iar celalalt vis-a-vis de Manastirea Radu Vodă.

..

..

..

..

..

Links: Bucurestioara Google MyMaps Google Earth Loading comments... Return to top Referinta: