Palatul Artelor
==Palatul Artelor==
| Localizare: Parcul Carol I | Ani in existenta: 1906-1919 |
| Adresa alternativa: | [ Google Maps] |
| : | |
| *Cladiri Istorice *Expoziția Generală Română din 1906 *Parcul Carol I | Autor: Cornel D. 
|
Cu prilejul sarbatoririi a 40 de ani de domnie glorioasă a M.S.R Carol I, Ion N. Lahovari, ministrul domeniilor în Guvernul George Gr. Cantacuzino, a initiat amenajarea Parcului Carol I. Pe langa implinurea a 40 de ani de domnie a lui Carol I, anul 1906 reprezenta 25 de ani de la proclamarea Regatului României și 1800 de ani de la ocuparea Daciei de către Traian. Intregul proiect a pornit cu amenajarea parcului, între anii 1905-1906 după planurile arhitectului peisagist elvețian/francez Eduard Redont.
Primele săpături au inceput pe 15 iunie 1905. Lucrările de amenajare au impus mutarea din loc a circa 575.000 metri cubi de pământ, săparea lacului si in general pentru modelarea terenului după planul arhitectului. Suprafața totala a parcului a fost în final 41 hectare (Incluzand lacul). Cea mai impozanta cladire, care era imediat vizibila de la intrarea in parc a fost Palatul Artelor. Aceasta se afla pe culmea Dealului Filaret, sau Trocadero.
Palatul, cu o suprafață de 2413 mp, a fost proiectat de Victor Ștefănescu și Ștefan Burcuș și realizat de inginerul Robert Effingham Grant, directorul general al Societății Române de Construcții și Lucrări Publice, sub conducerea căruia se ridicaseră printre altele Podul Grant si Palatul Ministerului Agriculturii și Domeniilor. Lucrările de construcție au inceput pe 15 mai 1905, iar fundațiile pentru Palatul Artelor au fost așezate la 16 august 1905. Palatul Artelor adăpostea „Muzeul trecutului nostru”, destinat a conserva „tot ce privește neamul românesc, de la constituirea sa și până în prezent” (1906). "În muzeu erau expuse creațiile celor mai reprezentativi pictori români, între care George Demetrescu Mirea, Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Ion Andreescu. Sala centrală era dedicată sărbătoririi a „două figuri mari ale neamului nostru: Marele împărat Traian, la originea zămislirii naționalității române, și primul Rege al României, Marele Domnitor Carol I”. În acest scop, erau expuse busturile împăratului Traian, copia Lupoaicei de pe Capitoliu, precum și două statui comandate la Roma, reprezentând pe legionarul Roman și luptătorul Dac. Era expusă și o machetă a podului lui Traian de la Severin și alta a podului de la Cernavodă. Existau și reproduceri după basoreliefurile principale ale metopelor care alcătuiau monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Pentru perioada dintre epoca romană și cea a domniei lui Carol I erau expuse planurile cetăților de scaun ale Țărilor Române (Cetatea de Scaun a Sucevei și Curtea Domnească din Târgoviște), dar și fotografii de la alte monumente medievale sau exponate care aminteau de domnitorii români.
În anul 1919 Cladirea care adapostea Palatul Artelor, a fost cedata împreună cu alte două clădiri din apropiere, Ministerului de Război, pentru a adăposti expozițiile și patrimoniul viitorului Muzeului Militar.
În anul 1924, când s-a inaugurat expoziția permanentă, aceasta era dispusă în 17 săli și 8 galerii care ilustrau istoria militară a poporului român, de la înființarea principatelor Țara Românească și Moldova până în 1922.
În anul 1923, în fața Palatului Artelor (Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. Tot în scop memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat grupul statuar „Pe aici nu se trece”, înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu iar pe pereți, au fost gravate numele ofițerilor morți în război.
În vara anului 1938 activitatea muzeului a fost temporar suspendată în urma unui incendiu devastator. Sinistrul incendiu a avut loc în zorii zilei de 15 iunie 1938. Expozitiile interioare nu au fost afectate dar muzeul a fost inchis pentru public.
Cutoate ca au fot incepute reparatiile, cutremurul din 1940 afecteaza puternic restul structurii, motiv pentru care lucrarile de restaurare sunt intrerupte. Palatul a fost demolat în anul 1943, cu planuri pentru amenajarea unui complex memorial care urma să cuprindă: Monumentul Eroilor Neamului, , Muzeul Militar, cimitirul propriu-zis și clădirile administrative( de asemenea siCimitirul Eroilor Neamului). În toamna anului 1944 lucrările au fost sistate iar șantierul lăsat în părăsire.
Pe locul ocupat odinioară de Palatul Artelor a fost inaltat Mausoleul din Parcul Carol, realizat în anii 1959-1963, după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu.
Mormântul Ostașului Necunoscut
În anul 1923, în fața Palatului Artelor (Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, creația arhitectului-profesor căpitan (r) Ion Trajanescu. Locul a fost ales pe terasa „Cuza Vodă”, a Muzeului Militar Național. În concepția sa arhitectonică, pentru a venera eroii țării care se jertfiseră pe câmpurile patriei pentru împlinirea unității țării, artistul se inspirase din tradiția creștină a lespezilor mormântale de la Mănăstirea Hurezi. „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, Săvârșit din viață în jertfa pentru unitatea neamului românesc; Pe oasele lui odihnește pământul României Întregite. 1916-1919”. Mormântul Ostașului Necunoscut a fost trimis în surghiun la Mausoleul Eroilor Neamului de la Mărășești, în decembrie 1958, de către regimul comunist. Motivul a fost construirea monumentului "falic" care se afla si in ziua de azi in acest loc. După schimbarea regimului in Decembrie, 1989, Mormântul Ostașului Necunoscut isi recapeta locul de veci in Parcul Carol, în 1991 (iar in 2006 este reamplasat pe locul inițial).
Links: [https:// ] |
Referinta:
