Bd. Colței
Bd. Colței
| Adresa: | Ani in existenta: 1918 - Prezent |
| Nume alternative: Bd. Ana Ipatescu, Bd. Lascar Catargiu | Google Maps |
| *Bulevarde | Arhitect: |
Sfarsit de secol XIX in Bucuresti. Datorita tarficului marit din centrul orasului mai ales pe axa sud-nord, si care era aproape in totalitate acaparat de Calea Victoriei, o noua axa Nord-Sud devine o necesitate. Primarul Emanoil Pache Protopopescu studiază o variantă de creare a unei noi artere „care să fie largă si totodată o podoabă a Capitalei”
Proiectul este prezentat ca propunere si apare în Planul Orăscu 1892 și 1893. Bulevardul urmând a avea un diametru de 40 m. lăţime. Din cauza costurilor ridicate proiectul nu este pus in aplicare.
Deabea doi ani mai tarziu in timpul primarului Nicolae Filipescu (9 februarie 1893-7 octombrie 1895) proiectul incepe sa fie implementat.
Sambata, 26 mai 1894 primarul Nicolae Filipescu prezentarea proiectului in fata consiliului comunal. Propunerea nu a fost bine primita si in zilele urmatoare ziarele au preluat stirea prezentand-o intr-o lumina total nefavorabila. Se pare ca primaria a votat o lege speciala in 1894 pentru continuarea proiectului.
Construirea noului bulevard se va face in trei faze: 1. Intre Piata Victoriei si Piata Romana; 2. Piata Romana si Piata N. Balcescu (de astazi) si 3. Piata N. Balcescu si Piata Mare. Costul primului tronson se calculase a fii 5.000.000 lei.
Perioada în care la conducerea Capitalei este primarul Nicolae Filipescu se concretizează prin începerea primului tronson al axei nord-sud, reprezentat de
Bulevardul Lascăr Catargiu(de astazi). Bulevardul avea o secțiune diferită fata de celelalte artere bucurestene, părţile carosabile sunt de 9
m. lățime, având la mijloc un spațiu de 8 m., prevăzut pe margini cu două şiruri plantaţie aliniament. Pe axul de simetrie al arterei era folosit pentru promenadă şi plimbări călare.
În realizarea bulevardului, prima acţiune practică, după procedurile de expropriere și de întocmire a proiectului tehnic, a fost executarea suprafeţelor carosabilului („căruţabilului”) şi a trotuarelor. Ca soluţie de pavare a părţii carosabile se impune de primărie prin Caietul de sarcini, piatra cioplită – cubică. Reprezentanţa bucureşteană a antreprizei vieneze Neuchatel Asphalte Company Limited câştigă licitaţia pentru asfaltarea trotuarelor. Bulevardul Colţea beneficiază de proiect de iluminare electrică prin amplasare de stâlpi de o parte și de alta. Alimentarea cu energie electrică se făcea prin cablu aerian de la uzina Grozăveşti.
Retragerea de 4 m. a fronturilor construite a fost obligatorie, spaţiul fiind organizat ca grădină de faţadă. Din punctul de vedere al istoricului locuinţei moderne din Bucureşti, aici apar primele exemple de vile bucureştene.
În primii ani (1897-1898) construcțiile au fost ridicate la capătul dinspre Piața Victoriei. Între cele două rotonde (Romană-Victoriei) este o distanță de aproximativ un kilometru, lățimea bulevardului a fost stabilită la 30 m., iar pe centrul lui fiind amenajată inițial zona de plimbare pietonală, mărginită de arbori și în lateral zonele carosabile, pe care se circula cu tramvaie trase de cai.
Primarul C. F. Robescu (1 ianuarie 1896-aprilie 1899) dispune Consiliului Comunal terminarea acestui prim tronson, numit în această perioadă Bulevardul Colţei, şi suspendarea celorlalte două porţiuni din motive financiare.
Urmatorul tronson este inceput in timpul primarului Mihai G. Cantacuzino (decembrie 1904-martie 1907) dar nu este terminat in intregime din cauza lipsei de fonduri. Portiunea dintre Str. Sapientei(C. A. Rosetti) si Str. Mercur(Pictor Verona) este terminata si deabea deceniul urmator este continuata pana la Piata Romana. Acest tronson primeste numele de Bd. I. C. Bratianu la putin timp dupa finisare. Deabea spre sfarsitul deceniului 3 acest tronson intre Piata Romana si Piata I. C. Bratianu(N. Balcescu de astazi) este terminat cu numele definitiv de Bd. I. C. Bratianu. In 1931 Este inaltat monumentul Tache Ionescu iar tronsonul dintre Str. C. A. Rosetti si Piata Romana este redenumit Bd. Tache Ionescu. Intre Piata I. C. Bratianu(N. Balcescu de astazi) si Str. Sapientei(C. A. Rosetti), numele ramane I. C. Bratianu.
Lucrările la noua arteră nord-sud vor continua în anul 1936 când este trasat bulevardul I.C. Brătianu până la Piața Unirii, fostă a Halelor. În zona centrului istoric vor fi expropriate nu mai puțin de 111 case pentru noul bulevard, dispărând o dată cu acestea și o veche stradă bucureșteană: strada Bazaca.
Lucrarile pentru al 3-lea tronson intre Piata N. Balcescu si Piata Mare sunt incepute deabea in 1936. În zona centrului istoric vor fi expropriate nu mai puțin de 111 case pentru noul bulevard, dispărând o dată cu acestea și mai multe strazi istorice precum strada Bazaca. Inaugurarea este in 1943.
In timp Bd. Coltei (Intre Piata Victoriei si Piata Romana) isi schimba numele de cateva ori. Prima schimbare apare dupa instalarea monumentului Lascar Catargiu in Piata Romana din 1907. Bulevardul primeste numele de Lascar Catargiu incepand cu anul 1911. In acelasi timp Piata Romana devine Piata Lascar Catargiu. Intrand perioada comunista, dupa 1948, numele se schimba din nou in Bd. Ana Ipatescu. Dupa 1989 se revine la denumirea de Lascar Catargiu.
-
Bd. Coltei pe la 1900. -
Bd. Coltea CU Bd. Bonaparte.
Primari: Pake Emil Protopopescu aprilie 1888 decembrie 1891 Nicolae Filipescu 9 februarie 1893 7 octombrie 1895 Constantin F. Robescu 1 ianuarie 1896 aprilie 1899 Mihai G. Cantacuzino decembrie 1904 martie 1907
Links:
Referinta:
Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie-XXX-2016_276
