Casa Hagi Moscu

Ioan Hagi Moscu a fost numit cămăraș la Slănic de domnul Mihai Șuțu în 1791, ocupând această funcție până în anul 1814. De origine aromân se pare – descendent dintr-o mare familie de negustori, a devenit un important om de afaceri al vremii, averea sa pornind chiar de la afacerile cu sare de care s-a ocupat la Slănic. El vindea sare din Țara Românească orașelor bulgărești și turcilor de peste Dunăre. Averea sa va crește fabulos de repede, negustorul începând să practice și cămătăria; ajunge chiar să împrumute bani domnitorului țării. Puterea financiară ce o deținea îi permite să imite stilul de viață al marilor boieri: își construiește în 1810 o casă grandioasă pe locul unde se află astăzi Teatrul Național. Clădirea era „aranjată” după ultima modă: parchet, candelabre, clanțe, mobilier adus de la Viena.

La vremea construirii casei proprietatea se afla la periferia orasului si avea o marime considerabila. Avea o curte spațioasă și anexe gospodărești tipice reședințelor boierești de început de secol XIX.

 Familia Moscu a fost o familie cu influenta in Tara Romaneasca. Spre exemplu nepoata sa, Irina Hagi Moscu, a fost căsătorită cu Grigore Suțu, cu care a reamenajat celebrul Palat Suțu, care găzduiește acum Muzeul Municipiului București. In București, inca exista o strada care poarta numele familiei Moscu; Strada Maria Hagi Moscu din Sectorul 1.

Proprietatea este achiziţionată de primaria comunei de la moştenitorii lui Ioan Hagi Moscu în 1882 si devine sediul Primariei Orasului Bucuresti. A servit ca sediu al Primăriei Bucureștiului între 1882 și 1912. În timpul primarului Dimitrie Dobrescu (1911-1912), imobilul a fost demolat şi s-a organizat un concurs de proiecte pentru ceea ce urma să fie Palatul Primăriei Bucureşti.