Casele Toma Cantacuzino

==Casele Toma Cantacuzino==

Localizare:	Ani in existenta: 1711 - 1912
Adresa alternativa:	Google Maps
:
Cladiri Istorice Piata Senatului	Autor: Cornel D. Georges Eneas

În anul 1711 marele spatar Toma Cantacuzino îl trădează pe Constantin Brâncoveanu, vărul său, în lupta de la Stănilești, și trece la ruși. Brâncoveanu îi confiscă lui Toma averea, inclusiv aceste case pe care le dăruiește fiilor săi, devenind astfel "casele coconilor".

După moartea lui Brâncoveanu și a fiilor acestuia la Constantinopol, aceste case Cantacuzino-Brâncoveanu ajung în proprietatea banului Grigore Brâncoveanu strănepotul lui Constantin Brâncoveanu. Acesta, pentru că nu avea copii, o înfiază pe Zoe Mavrocordat, care devine astfel Zoe Mavrocordat-Brâncoveanu, și o mărită cu Gheorghe Bibescu, viitorul domn al Țării Românești, dându-i ca zestre, printre altele, atât aceste case cât și Palatul Brâncovenilor de la poalele Dealului Mitropoliei, viitorul Palat Domnesc al lui Gheorghe Bibescu pe locul căruia, după demolare, se va construi Piața Bibescu Vodă.

De-a lungul timpului, casele Toma Cantacuzino-Brâncoveanu-Bibescu de lângă Dâmbovița au fost reparate și modificate de mai multe ori, după 1888 aici instalându-se Institutul Bacteriologic al docturului Victor Babeș.

Ultimul moștenitor al acestor case a fost cunoscutul George Valentin Bibescu care nu le-a mai reparat. Ruinându-se, aceste case ajung în proprietatea statului care le demolează în 1912, urmând ca aici să se construiască Palatul Senatului României. Începând de aici, povestea este mai cunoscută.