Hanul Rosu: Difference between revisions

From In București
Jump to navigationJump to search
No edit summary
No edit summary
Line 9: Line 9:
[[File:Hanul_Rosu_1856_C.png|300px|thumb|center|]]
[[File:Hanul_Rosu_1856_C.png|300px|thumb|center|]]
'''Adresa''': Ulita Franceza
'''Adresa''': Ulita Franceza
'''Ani in existenta''': 1800 - ?
'''Ani in existenta''': 1800 - ?



Revision as of 14:21, 12 March 2025


==Hanul Roșu==

Hanul Roșu

Adresa: Ulita Franceza

Ani in existenta: 1800 - ?

Google Maps

In cladire au functionat: Hanul Roșu

Autor: Cornel D.

*Ulita Franceza  *Hanuri

Hanul Rosu a fost construit In jur de 1788-1800. Se banuieste ca domnul Constantin Hangerli (1797-1799) a vandut terenul Marelui ban Radu Golescu care a inaltat Hanul Rosu. Mai tarziu acesta a lasat hanul mostenire fiului sau Dinicu, Hanul Rosu construit pe locurile ce se vandusera la licitatie din fostul teren al Curtii Vechi. Mai precis se afla pe malul stang al dambovitei la intersesctia Ulita Frantuzeasca cu inceputul Podului Calicilor.

Se stie ca dupa 1810 Hanul rosu se afla in stapanirea manastirii Cotroceni.

Pe 16 iulie 1818 egumenul Hariton (1817-1821) vinde Hanul Rosu jupinesei Zamfira, sotia lui Ioan Dumitriu cu 50000 lei

Zamfira vinde hanul dupa cativa ani si ajunge in proprietatea lui Zoe Golescu(sotia raposatului mare logofat Dinicu Golescu)

Un anunt din 1832 facea cunoscut ca hanul Rosu de linga Curtea Veche"((pe str. Decebal colt cu Patriei), a fost scos la vanzare.

In 1846, Dimitrie Bola, a luat cu arenda Hanul Rosu. Hanul avea o cafenea un birt siodai pentru calatori.

In jur de 1850 Zoe Golescu incearca sa vanda ternurile pe care se aflase Hanul Rosu. Nu reuseste sa vanda decat o mica parte din terenul hanului.

Terenul este vandut bucata cu bucata intre 1850 si primavera anului 1852.

In acelasi an, 1852 un anumit Nae Constantinescu este mentionat ca proprietaral Hanului Rosu de la Curtea Veche.

In afara de scopul natural al hanului, acesta a servit drept loc de afaceri pentru mai multi negustori; Costi Hiotul si Sterie Anastasiu, bucatari, Sava Dimitriu, cafegiu. In 1843 in han se afla o tutungerie, o "limontarie". In 1846 se afla un magazin care vindea si rasnea cafea.

Hanul Rosu a ars complet in 1848, dar terenul pe care se afla i-a pastrat numele pentru multa vreme, chiar dupa ce terenul a avut diferiti proprietari.

În 1838, hanul a ars complet, iar Zoe Golescu a dat în arendă parcela pe care fusese construită clădirea lui Dimitrie Bola, care a reconstruit Hanul în stil neogotic, cu un balcon foarte frumos din metal în formă semicilindrică deasupra intrării, care astăzi nu mai există. Aceasta versiune a hanului o vedem in fotografiile lui Ludwig Angerer din 1856.[1]

Hanul Rosu, nu era un "palace" prea de incredere. Aici s'au petrecut destule drame misterioase si jefuirea musteriilor de-o noapte a fost unsistem caruia i-a pus capat Bibescu Voda. in urma unui caz mai grav. Un nepot al generalului Sarassov, guvernatorul Tighinei, care venise la Buceuresti sa incerce un negot de vite, a fost atras intr'o cursa, cu ajutorul unei femei, jefuit de 10.000 de galbeni dubli, impärätesti. Nobilul rus a reciatnat cazul la Curte s'au luat masuri severe, banii fiind restittiti in 4 ore. Drept pedeapsa, hanul a fost Inchis sase luni si tot personalul, In frunte cu patronul, batut la tälpi in Plata Sf. Anton. De atunci, Hanul Rosu a devenit un hotel de oameni cinstiti, pâna in ziua, cand valoarea comercialã a cartierulüi cu. 1000 la 100, tot parterul a fost amenajat pentru magazine. Un alt imobil supus daramarii este. [2]

Conform articolului din Ilustratiunea româna din 8 martie 1939 Hanul Rosu este demolat in vara anului 1939, in acelasi timp cu hanul Ghermani si Teatrul de la Cismeaua Rosie.





=== ===


..

..

..

..

..


 
Links:
Loading comments...

Return to top

Referinta:
  1. Istoricul hanurilor bucureştene
  2. Ilustratiunea româna, 11, nr. 11, 8 martie 1939