Banca Chrissoveloni: Difference between revisions

From In București
Jump to navigationJump to search
No edit summary
Line 1: Line 1:
==<span style="color: green;">  ==Banca Chrissoveloni== </span> ==
==<span style="color: DarkSlateGray;">  ==Banca Chrissoveloni== </span> ==
{| class="wikitable" style="width: 50%;" style="margin: auto;"
{| class="wikitable" style="width: 50%;" style="margin: auto;"
| style="width: 20%; color: blue;"| Adresa:  Str. Lipscani nr. 16 si Str. Stavropoleos Nr. 7
| style="width: 20%; color: blue;"| Adresa:  Str. Lipscani nr. 16 si Str. Stavropoleos Nr. 7
Line 19: Line 19:


A fost desfiinţată în 1948, prin legea naţionalizării, şi lichidată în 1950.  
A fost desfiinţată în 1948, prin legea naţionalizării, şi lichidată în 1950.  
<span style="color: DarkSlateGray;">
''".…Banca Chrissoveloni Societate Anonimă Română Bucureşti a fost înfiinţată de Jean N. Chrissoveloni în 1920, cu un capital de o sută de milioane de lei şi îi avea ca acţionari pe Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N.
Chrissoveloni, principele Dimitrie C. Suţu, baronul Leon Economu, N. Kalergi, Simon Rosental, Petre I. Vassalopulo. Moartea întemeietorului, în anul 1926, a dus la declinul instituţiei, chiar în ciuda asocierii cu
bănci de prestigiu din Occident, erorile de management fiind agravate de criza economică declanşată în 1929. Banca a ajuns în pragul falimentului doi ani mai târziu, când, pentru a o salva, a fost cooptat ca membru al Consiliului de Administraţie Nicolae J. Chrissoveloni, fiul lui Jean N. Chrissoveloni. Acesta a plătit cu averea personală, a vândut majoritatea imobilelor, inclusiv sediul principal aflat pe strada Lipscani, a redus capitalul social, a plătit toate datoriile, trei ani mai târziu Banca Naţională a României declarând instituţia viabilă.
Sediul din strada Lipscani nr.16/Stavropoeos nr. 7 a fost construit după concepţia lui Jean N. Chrissoveloni, de arhitecţii George Matei Cantacuzino şi August Schmiedigen, între anii 1923 şi 1929.
Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Naţională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment (activităţile i s-au mutat, până în 1948, în Palatul Suţu, azi Muzeul Municipiului
Bucureşti). După 1990, palatul a devenit sucursala Bucureşti a BNR şi a fost restaurat sub coordonarea arhitecţilor Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică şi Eliodor Popa. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948.
Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege
numărul 197 din 1948."''
</span>
<pre style="color: blue"> </pre>  
<pre style="color: blue"> </pre>  
<pre style="text-align: center;>===Expoziția-Târg din București, 1921===</pre>
<gallery mode="packed-hover">
File:Pavilionul_Industriilor_create_de_Banca_de_Credit_Român._Banca_Chrissoveloni_3.jpg
File:Pavilionul_Industriilor_create_de_Banca_de_Credit_Român._Banca_Chrissoveloni.jpg
Pavilionul_Industriilor_Finanțate._Banca_de_Credit_Român_și_Banca_Chrissoveloni._Vedere_din_timpul_construcției..jpg
File:Pavilionul_Industriilor_create_de_Banca_de_Credit_Român._Banca_Chrissoveloni_2.jpg
Clădirea_Pavilionului_Industriilor_Create_de_Banca_de_Credit_Român_și_Banca_Chrissoveloni.jpg
</gallery>
<pre style="text-align: center;>===„Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929===</pre>
<pre style="text-align: center;>===„Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929===</pre>


Line 40: Line 60:
<pre style="color: blue"> </pre>  
<pre style="color: blue"> </pre>  
<gallery mode="packed-hover">
<gallery mode="packed-hover">
 
Bucataria.jpg
Centrala_telefonica_si_de_supraveghere.jpg
Holul_principal_-_Grilajul_intrarii.jpg
Holul_principal.jpg
Intrarea_in_biroul_presedintelui.jpg
Logia_scarii_principale.jpg
Pompele_(_al_2-lea_subsol).jpg
Sala_de_consiliu.jpg
Sala_de_sport_si_scrima.jpg
Sala_masinilor-centrala_electrica.jpg
Semineu_din_sala_de_Consiliu.jpg
Semineu_in_biroul_presedintelui.jpg
Usa_ascensorului_Tezaurului.jpg
Usa_ce_coboara_la_Tezaur.jpg
Vestiarele_personalului.jpg
Vestibului_Tezaurului.jpg
Vestibulul_directorului_general.jpg
</gallery>
</gallery>


<pre style="text-align: center;>=== ===</pre>
<pre style="text-align: center;>=== ===</pre>
 
<gallery mode="packed-hover">
Medalie_1926_-_Romania_-_Banca_Chrissoveloni_0_1000.jpg|1926
Medalie_1926_-_Romania_-_Banca_Chrissoveloni_0-1000_1000.jpg
Medalie_1926_-_Romania_-_Banca_Chrissoveloni_1.jpg
Medalie_1926_-_Romania_-_Banca_Chrissoveloni_2.jpg
Banca_Chrissoveloni_1928.jpg|1928
Chrissoveloni_2_1928.jpg|1928
</gallery>
{| class="wikitable" style="width: 100%;" style="margin: auto;" style="text-align: left;"
{| class="wikitable" style="width: 100%;" style="margin: auto;" style="text-align: left;"
| style="width: 50%; style="font-style: italic; color: DarkSlateGray;" |
| style="width: 50%; style="font-style: italic; color: DarkSlateGray;" |

Revision as of 02:12, 12 January 2025

==Banca Chrissoveloni==

Adresa: Str. Lipscani nr. 16 si Str. Stavropoleos Nr. 7 Ani in existenta: 1929 - 1948
Adresa alternativa: str. Lipscani nr. 16 *Bănci
Arhitecti: George Matei Cantacuzino si August Schmiedigen Google Maps Google Maps

Construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino

Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen.

În 1929, imediat după finalizarea construcției, la Paris a fost publicat un album cu 64 de planșe, intitulat „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzene”, în care arhitectul George Matei Cantacuzino afirmă că a conceput un palat a cărui funcție, în viziunea sa, era una strict utilitară.

A fost desfiinţată în 1948, prin legea naţionalizării, şi lichidată în 1950.

".…Banca Chrissoveloni Societate Anonimă Română Bucureşti a fost înfiinţată de Jean N. Chrissoveloni în 1920, cu un capital de o sută de milioane de lei şi îi avea ca acţionari pe Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chrissoveloni, principele Dimitrie C. Suţu, baronul Leon Economu, N. Kalergi, Simon Rosental, Petre I. Vassalopulo. Moartea întemeietorului, în anul 1926, a dus la declinul instituţiei, chiar în ciuda asocierii cu bănci de prestigiu din Occident, erorile de management fiind agravate de criza economică declanşată în 1929. Banca a ajuns în pragul falimentului doi ani mai târziu, când, pentru a o salva, a fost cooptat ca membru al Consiliului de Administraţie Nicolae J. Chrissoveloni, fiul lui Jean N. Chrissoveloni. Acesta a plătit cu averea personală, a vândut majoritatea imobilelor, inclusiv sediul principal aflat pe strada Lipscani, a redus capitalul social, a plătit toate datoriile, trei ani mai târziu Banca Naţională a României declarând instituţia viabilă. Sediul din strada Lipscani nr.16/Stavropoeos nr. 7 a fost construit după concepţia lui Jean N. Chrissoveloni, de arhitecţii George Matei Cantacuzino şi August Schmiedigen, între anii 1923 şi 1929. Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Naţională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment (activităţile i s-au mutat, până în 1948, în Palatul Suţu, azi Muzeul Municipiului Bucureşti). După 1990, palatul a devenit sucursala Bucureşti a BNR şi a fost restaurat sub coordonarea arhitecţilor Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică şi Eliodor Popa. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948."

 
 
===Expoziția-Târg din București, 1921===
===„Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929===
 
=== ===
 
Links:

Wikipedia

Enciclopedia

Jean Chrissoveloni



Loading comments...

Return to top

Referinta:

„Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929