Grand Hotel Broft

"Grand Hotel Brofft"numit astfel dupa numele proprietarului sau Charles Brofft a fost unul dintre primele hoteluri de lux din Bucuresti.

Construirea Teatrului cel Mare(Teatrului National) în locul hanului Filaret - demolat în 1847 a dus la o dezvoltare fara precedent in aceasta zona de pe Calea Victoriei (Podul Mogosoi la acea data). Chiar in fata impunatoarei cladiri a Teatrului cel Mare se afla casa veche a banului Tache Ghica. Numele ii ramasese de la fostii propietari, ea de fapt apartinând în acel moment unui anume Ghita Niculescu, negustor de pânzeturi. In aceasta casa se nascuse Ion Ghika, pe 12 august 1816. Aproximativ prin 1867-68 propietatea intra in posesia lui Charles Brofft, un belgian înstărit din Limburg. Supraetajarea cit şi completarea vechii clădiri a durat 1-2 ani. Hotelul este fondat in 1868. Inaugurarea oficiala a avut loc în 1869.In anul dării în exploatare, "Brofft", renovat în stilul renaşterii florentine, era hotelul cel mai elegant şi mai bine dotat din Capitală, cu toaletă şi lavoar în fiecare din cele 40 de camere, avind si un restaurant franţuzesc chiar in incinta.

Hotel Broft a devenit principalul competitor al Hotelului Hugues chiar situat alaturi la Nr. 38 pe podul Mogosoaiei. In ciuda faptului ca preturile erau exorbitante hotelul si restaurantul nu duceau lipsa de clientela. Unii clienti protestau pretul piparat de 30 de franci pentru dejun, comparativ cu 25 de franci la Hotel Hugues. Grand HotelBroft îsi respecta statutul de hotel de lux, fara sa faca nici un rabat indiferent de motiv. Aici va fi gazduit de catre Statul Român Osman Pasa, pentru câteva zile, în decembrie 1877. Era hotelul care putea garanta confortul si poate citeodata anonimitatea.

In 1877 “Guide du voyager a Bucarest” mentioneaza hotelurile: Hotel “Hugués” - în fata

Teatrului National - 40 camere Restaurant, proprietar - francezul Donat Hugués; “Grand Hotel” (apoi “Broft” -azi “Continental” - 48 camere - restaurant.

In jurul anului 1882 Hotel Broft este vindut unui anume Menachem Elias (de fapt erau doi frati, Elias care au cumparat hotelul) de catre D-na Celestinne Brofft.

Au fost speculatii la vremea respectiva despre faptul ca hotelul era intr-o stare precara si trebuie demolat, dar se pare ca au fost doar zvonuri pentru a obtine un pret mai convenabil(de catre Menachem Elias) O fotografie din 1881, hotelul a fi inre-o stare de "sanatate" ce nu justifica nicicum zvonurile aparute în presa vremii vazind demolarea ca urmare a "subrezeniei" sale. Se pare ca de fapt preturile mai mult decât piparate au dus la vinderea stabilimentului în jurul anului 1882.

Documente ale vremii, din 1883 arata ca fratii Elias au dus lucrari de "imfrumusetare" si au incercat sa obtina permise pentru remodelarea si modernizarea a hotelului dar nu au primit aprobarile necesare

Un bilet de permis spre a tencui din nou ,,Hotel Broft” proprietatea d- lor frati Elias situat pe piata Teatrului, a face o pivnita … si a schimba balcoanele de lemn cu zid tot în aceasta cladire Relatia Nu se aproba fiind separatie radicala, casele fiind supuse retragerii 115/1883 fila 213

Se pare ca in anul 1886, au inceput lucrari de remodelare a vechii cladiri dupa planurile arhitectului german Emil Ritten Forster, lucrarile fiind executate de antrepriza lui I.I. Rosnoveanu, desfasurându-se în zona strazii Regale. Lucrarile de pe Calea Victoriei au fost facute cu magazinele deschise. Nici Iosif Szollosy, nici Graeve nu si-au închis vreodata librariile, nici doamna Paul Martin, sotia fostului "chapelier de la Cour", atit de scumpul magazin de palarii si parfumuri. Supraetajarea s-a facut cu toate magazinele deschise, in stare de functionare.

Hotelul isi pastreaza numele de "Brofft" pina in 1887 asociat cu numele noului propietar/antreprenor, un scotian cu tata german, John Muller.

Apoi, dispare numele lui Brofft, raminind doar numele de "Grand Hotel", fiind, totodata, adaugata specificatia de mare importanta, ca preturile sunt rezonabile.

Intre anii 1888-1889 orice mentiune despre hotel a disparut.

Pe temeliile lui va apare in 1890 un alt hotel cu numele de "Grand Hotel Continental", dar fara vechile firme. Graeve, de pilda, s-a mutat peste drum, la Hotelul Lazar. Noua înfatisare de palat vienez impunea noi firme cu rezonanta.