Casa Paucescu: Difference between revisions
From In București
Jump to navigationJump to search
No edit summary |
No edit summary |
||
| Line 6: | Line 6: | ||
! colspan="2" style="background: #fef3ed;" | <span style="color:#04076c" style="background:#fdbc92"><big>''' Casa Paucescu '''</big></span> | ! colspan="2" style="background: #fef3ed;" | <span style="color:#04076c" style="background:#fdbc92"><big>''' Casa Paucescu '''</big></span> | ||
[[File: | [[File:1901_Calea_Victoriei.jpg|300px|center|alt= |Casa Paucescu 1971]] | ||
<span style="color:#04076c">'''Adresa''': Str. Clementei Nr. 2</span> | <span style="color:#04076c">'''Adresa''': Str. Clementei Nr. 2</span> | ||
<span style="color:#04076c">'''Arhitect ''':</span> | <span style="color:#04076c">'''Arhitect ''':</span> | ||
| Line 30: | Line 30: | ||
Grigore Păucescu a murit la 4 mai 1897, în București. Patru zile mai târziu, bunul său prieten și colaborator, marele scriitor I. L. Caragiale îi făcea în ziarul Epoca (nr. 446 din 8 mai 1897) o frumoasă descriere: „Astfel, omul cu sufletul superior se simțea dator să ne mângâie unde ne doare, să ne facă să uităm, măcar la el acasă, nedreptățirea ce o sufeream pretutindeni aiurea. Când un literat, ori un artist, intra în casa lui Păucescu, era întâmpinat cu acea înaltă considerațiune, cu acele distinse maniere, cu acea dragoste francă și fără afectare cu care este întâmpinat omul de talent în saloanele celui mai cult, mai demn și mai omenos aristocrat, într-un cuvânt cu onorurile datorite unui nobil din partea unui nobil (…) Un așa prieten prețios pentru literatura și arta românească, cu greu vor mai găsi artiștii și literații noștri.” | Grigore Păucescu a murit la 4 mai 1897, în București. Patru zile mai târziu, bunul său prieten și colaborator, marele scriitor I. L. Caragiale îi făcea în ziarul Epoca (nr. 446 din 8 mai 1897) o frumoasă descriere: „Astfel, omul cu sufletul superior se simțea dator să ne mângâie unde ne doare, să ne facă să uităm, măcar la el acasă, nedreptățirea ce o sufeream pretutindeni aiurea. Când un literat, ori un artist, intra în casa lui Păucescu, era întâmpinat cu acea înaltă considerațiune, cu acele distinse maniere, cu acea dragoste francă și fără afectare cu care este întâmpinat omul de talent în saloanele celui mai cult, mai demn și mai omenos aristocrat, într-un cuvânt cu onorurile datorite unui nobil din partea unui nobil (…) Un așa prieten prețios pentru literatura și arta românească, cu greu vor mai găsi artiștii și literații noștri.” | ||
[[File:1901_Calea_Victoriei.jpg|700px|thumb|center|<h4>''Strada Clementei in jur de 1900. Pe Strada Clemenței, acolo unde aceasta cotește spre est, se zărește firma ”Epoca”. Aici, pe strada Clemenței la nr. 3, își avea administrația, redacția și tipografia ziarul oficial al Partidului Conservator - ”Epoca”, înființat la 16 noiembrie 1885 de Nicolae Filipescu (proprietarul ziarului), avându-i, la începuturi, ca director pe Grigore Păucescu, și ca prim-redactor pe Barbu Ștefănescu Delavrancea. ”Epoca” era unul din ziarele politice cele mai citite, având grupat în jurul lui numeroși tineri conservatori, opozanți ai lungii guvernări liberale a lui I.C. Brătianu. Iată și reclama pe care și-o face o ”Legătorie de Cărți”, instalată pe lângă ziarul ”Epoca”''</h4>]] | |||
</pre> | </pre> | ||
| Line 38: | Line 38: | ||
<li style="display: inline-block;"> [[File:1895_Legatiunea_Austro-Ungara.jpg|thumb|none|200px|1895]] </li> | <li style="display: inline-block;"> [[File:1895_Legatiunea_Austro-Ungara.jpg|thumb|none|200px|1895]] </li> | ||
<li style="display: inline-block;"> [[File:1896_Legatiunea_Austro-Ungara.jpg|thumb|none|200px|1896]] </li> | <li style="display: inline-block;"> [[File:1896_Legatiunea_Austro-Ungara.jpg|thumb|none|200px|1896]] </li> | ||
<li style="display: inline-block;"> [[File:1911_Fundatia_Carol_C.jpg|thumb|none|200px|1911]] </li> | <li style="display: inline-block;"> [[File:1911_Fundatia_Carol_C.jpg|thumb|none|200px|1911]] </li> | ||
</ul></div> | </ul></div> | ||
[[File:1901_Calea_Victoriei.jpg|700px|thumb|center|<h4>''Strada Clementei in jur de 1900. Pe Strada Clemenței, acolo unde aceasta cotește spre est, se zărește firma ”Epoca”. Aici, pe strada Clemenței la nr. 3, își avea administrația, redacția și tipografia ziarul oficial al Partidului Conservator - ”Epoca”, înființat la 16 noiembrie 1885 de Nicolae Filipescu (proprietarul ziarului), avându-i, la începuturi, ca director pe Grigore Păucescu, și ca prim-redactor pe Barbu Ștefănescu Delavrancea. ”Epoca” era unul din ziarele politice cele mai citite, având grupat în jurul lui numeroși tineri conservatori, opozanți ai lungii guvernări liberale a lui I.C. Brătianu. Iată și reclama pe care și-o face o ”Legătorie de Cărți”, instalată pe lângă ziarul ”Epoca”''</h4>]] | |||
<gallery> | <gallery> | ||
Revision as of 22:33, 4 September 2025
==Casa Paucescu==
Casa Paucescu
Adresa: Str. Clementei Nr. 2 Arhitect : Ani in existenta: 1875?-1914 *Str. Clementei *Palate/Imobile In cladire au functionat: Autor: Cornel D. |
|---|
La data de 5 februarie 1842 se năștea la Roșiorii de Vede Grigore G. Păucescu. Om politic, avocat, mare orator, traducător și publicist de mare valoare, a ocupat mai multe funcții: procuror la Înalta Curte de Casație și Justiție (1868-1871), avocat în Baroul de Ilfov (1871-1897), ministru al Domeniilor Publice (1889-1890), deputat în Parlamentul României (1875-1897), director al ziarelor „Timpul” (1882) și „Epoca” (1885-1887). Provenind dintr-o familie înstărită de teleormăneni, cu proprietăți în Roșiorii de Vede și moșie cu conac în satul Săceni (Teleorman), tânărul Grigore Păucescu, a studiat la Colegiul „Sfântul Sava” din București și a urmat cursurile Facultății de Drept din Paris, luându-și licența în anul 1865. Grigore Păucescu a fost o personalitate influentă pentru literatura română, susținându-i financiar pe mulți dintre scriitorii perioadei respective, printre care și pe Alexandru Vlahuță. Grigore Păucescu a murit la 4 mai 1897, în București. Patru zile mai târziu, bunul său prieten și colaborator, marele scriitor I. L. Caragiale îi făcea în ziarul Epoca (nr. 446 din 8 mai 1897) o frumoasă descriere: „Astfel, omul cu sufletul superior se simțea dator să ne mângâie unde ne doare, să ne facă să uităm, măcar la el acasă, nedreptățirea ce o sufeream pretutindeni aiurea. Când un literat, ori un artist, intra în casa lui Păucescu, era întâmpinat cu acea înaltă considerațiune, cu acele distinse maniere, cu acea dragoste francă și fără afectare cu care este întâmpinat omul de talent în saloanele celui mai cult, mai demn și mai omenos aristocrat, într-un cuvânt cu onorurile datorite unui nobil din partea unui nobil (…) Un așa prieten prețios pentru literatura și arta românească, cu greu vor mai găsi artiștii și literații noștri.” [[File:1901_Calea_Victoriei.jpg|700px|thumb|center|<h4>''Strada Clementei in jur de 1900. Pe Strada Clemenței, acolo unde aceasta cotește spre est, se zărește firma ”Epoca”. Aici, pe strada Clemenței la nr. 3, își avea administrația, redacția și tipografia ziarul oficial al Partidului Conservator - ”Epoca”, înființat la 16 noiembrie 1885 de Nicolae Filipescu (proprietarul ziarului), avându-i, la începuturi, ca director pe Grigore Păucescu, și ca prim-redactor pe Barbu Ștefănescu Delavrancea. ”Epoca” era unul din ziarele politice cele mai citite, având grupat în jurul lui numeroși tineri conservatori, opozanți ai lungii guvernări liberale a lui I.C. Brătianu. Iată și reclama pe care și-o face o ”Legătorie de Cărți”, instalată pe lângă ziarul ”Epoca”''</h4>]]

Strada Clementei in jur de 1900. Pe Strada Clemenței, acolo unde aceasta cotește spre est, se zărește firma ”Epoca”. Aici, pe strada Clemenței la nr. 3, își avea administrația, redacția și tipografia ziarul oficial al Partidului Conservator - ”Epoca”, înființat la 16 noiembrie 1885 de Nicolae Filipescu (proprietarul ziarului), avându-i, la începuturi, ca director pe Grigore Păucescu, și ca prim-redactor pe Barbu Ștefănescu Delavrancea. ”Epoca” era unul din ziarele politice cele mai citite, având grupat în jurul lui numeroși tineri conservatori, opozanți ai lungii guvernări liberale a lui I.C. Brătianu. Iată și reclama pe care și-o face o ”Legătorie de Cărți”, instalată pe lângă ziarul ”Epoca”
Links: |
Loading comments...
Referinta:



