1770 Planul Orasului Bucuresti

==1770 Planul Orasului Bucuresti==

• Hărti si Planuri

Planul Cartografic al Orasului Bucuresti din anul 1770

Primul plan, din punct de vedere cronologic, despre care avem cunostinte in ziua de astazi, este este un manuscris, colorat care se gaseste in Arhivele de stat din Moscova (fosta Arhiva centrala de stat de istorie militará a U.R.S.S. din Moscova). Planul a fost alcatuit, pe o foaie de 76x112 centimetri, de catre un autor anonim, in timpul razboiului din 1768-1774, si anume in anul 1770. Titlul, in ruseste, este "Planaul Orasului Bucuresti". Scara este 1/14x280, iar legenda in limba latina, amestecata cu unele elemente grecesti si romanesti, cuprinde, de asemenea, o miniatura a Turnului Coltei, in intregimea lui. Din punct de vedere istoric planul are o importanta majora deoarece pare sa fie cel mai vechi document cartografic al Bucurestilor.

Acest plan este anterior planului Sulzer cu aproximativ zece ani, si ii este superior pentru urmatoarele motive: 1.Are orientarea nord-sud (septentrion-midi) ,care incepe sa se aplice in cartografie cu incepere din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, spre deosebire de planul Sulzer, orientat vest-est, sau de planurile Purcel si Ernst, orientate sud-nord. 2.Legenda planului din 1770 a lcarei text se afla la sfirsitul acestui articol, cuprinde 63 numere, desemnind si localizind: Curtea Domneasca, Mitropolia, 56 de manastiri si biserici(in socoteala intrind si hanurile Serban Voda si Coltea), un han(Zamfir): mai multe mori in patru puncte diferite ale Dimbovitei (de la Cotroceni pana ceva mai la nord de manastirea Vacaresti) notate sub un singur numar(40); trei poduri(cai): Podul Mogosoaiei, al Targului de Afara(Mosilor) si al Vergului (Calarasilor); ; pe cand legenda Sulzer cuprinde numai 28 de litere (sau pozitii), omitand importante edificii ca: hanurile Serban Voda, Coltea, Zamfir; asezamintele religioase: :Sarindar, Zlatari, Stavropoleos, Doamna Balasa, schitul Maicilor, Sf. Gheorghe Vechiu, Stelea, Sf. Vineri , Sf. Atanasie (Bucur), biserica Grecilor din Lipscani, biserica Armenilor, Marcuta, Pantelimon si multe altele, unele lipsind si din planurile alatuite cu 20 de ani mai tarziu de Purcel si Ernst. 3. Legenda mai cuprinde si 22 litere majuscule ,desemnand 21 case si terenuri ale celor mai cu vaza boieri din Bucuresti(litera R indicand "Puscaria", care se afla linga Curtea Veche domneasca, unde exista azi Piata Sf. Anton (Piata de flori), in timp ce Sulzer localizeaza in vatra orasului doar doua case boieresti, ale lui Brancoveanu si Ghica. 4. Planul din 1770 mai are localizate, fara sa fie numerotate, lipsind din legenda, inca 2 1de edificii religioase bucurestene, incepind cu biserica, Alba de pe podul Mogosoaiei si terminand cu Sf. Apostoli spre capatul caii Vacarestilor. 5.In acest plan se mai gasesc localizate si denumite, fara a fi mentionate in legenda: piata de la nord de Sf. Gheorghe Nou, inscrisa sub forma "Tergu Cucului", nefigurind insa nici un curs de apa (era de asteptat sa apara Bucurestioara); un teren intins notat "Scanini"(probabil o forma stilcita pentru "Scaune"),situat la o distanta apreciabila spre est de biserica "Scaunele de carme", ceea ce ar putea sa dea de inteles ca acolo vor fi functionat acum scaunele macelarilor, care in sec. XVII erau in dosul Coltei; Carvasaraua(vama), sub forma corupta "Carvasa", situata pe terenul unde strada Ion Ghica de azi da in strada Doamnei, adica acolo unde nu demult a fost bursa, iar acum functioneaza Biblioteca Centrala de stat, si unde planurile Ernst si Purcel arata (nr.21) ca prin anul 1790 se gasea casa "Morus"(Moruzi), carvasaraua mutandu-se dupa cate stim in vremea lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) in cladirea situata imediat la sud de Spitalul Coltea. Se mai gasesc pe plan inca doua, "poduri": "Servan Voda" si "Calita" (Rahovei); doua mahalale: "Dovroteasa" si "Brosten", cum si semnele cartografice pentru doua fintini (fara denumiri), una la sud de biserica Batiste, care edificiu era situat atunci pe stanga strazii cu acest nume; cealalta aproape de bariera Tirgului de Afara, care fireste atunci se gasea, mai in interiorul teritoriului oraplui. Se mai indica in plan si "Colimina" (Colentina). 6. Atit edificiile consemnate, cit si ulitele si podurile (adica arterele mari de circulatie) sunt de regula bine situate si orientate in plan, denumirile sunt in general corect si clar redate atit inlegenda cat si in campul planului, depasind cu totul schita lui Sulzer, in care unele litere nu se disting, cu toata staruinta depusa de cercetator. Socotim util sa semnalam ca la arhiva istorico-militara din Moscova se gaseste (in fondul 192, dosarul 7) o reproducere mai buna (din cate am putut sa ne dam seama analizind legenda si trimiterile) a planului Sulzer.

Pe de alta parte, insasi executia tehnica a planului din 1770 este cu mult superioara planului Sulzer, prin siguranta liniilor si renuntarea la detaliile ce ingreuiaza folosirea izvorului cartografic (cum ar fi de pilda redarea colorata a pomilor si a intregii vegetatii din cadrul cladirilor luate in plan, care face ca numarul indicativ localizator esential pentru istoric, sa poata fi cu greu gasit in original, daca nu chiar imposibil, cind e vorba de copii fotografice, cum s-a putut usor observa de acei ce au studiat atent planurile Ernst si Purcel).

1770 Planaul Orasului Bucuresti

1770 Planaul Orasului Bucuresti