Str. Clementei

==Str. Clemenţei, actuala stradă C.A. Rosetti==

Str. Clemenţei Google Maps Autor: Cornel D. *Strazi *Str. C. A. Rosetti

Strada Clementei, fosta ulita a Clementei se intindea in mare pe traseul ctualei strazi C. A. Rosetti. Strada incepea din intersectia Calea Victoriei si Strada Vamei (actuala Dem Dobrescu) si mergea pe traseul strazii C. A. Rosetti. pana in strada Polona, actuala starda Jean Louis Calderon de astazi.

Pe strada Clemenţei s-a construit una dintre primele şcoli primare din Bucureşti. Şcoala primară nr.1, cunoscută sub numele de Clemenţa, a funcţionat până după cel de-al doilea război mondial. Ulterior, clădirea a adăpostit şi alte instituţii.

Strada Clementei in jur de 1900. Pe Strada Clemenței, acolo unde aceasta cotește spre est, se zărește firma ”Epoca”. Aici, pe strada Clemenței la nr. 3, își avea administrația, redacția și tipografia ziarul oficial al Partidului Conservator - ”Epoca”, înființat la 16 noiembrie 1885 de Nicolae Filipescu (proprietarul ziarului), avându-i, la începuturi, ca director pe Grigore Păucescu, și ca prim-redactor pe Barbu Ștefănescu Delavrancea. ”Epoca” era unul din ziarele politice cele mai citite, având grupat în jurul lui numeroși tineri conservatori, opozanți ai lungii guvernări liberale a lui I.C. Brătianu. Iată și reclama pe care și-o face o ”Legătorie de Cărți”, instalată pe lângă ziarul ”Epoca”

Peisaj citadin bucureștean. În prim plan este redată în perspectivă strada Boteanu (actuala stradă Nicolae Golescu), animată de case și personaje redate în deplasare. În planul secund se observă un fragment din strada Clemenței, actuala stradă C.A. Rosetti, iar în fundal, printre acoperișurile caselor, se remarcă turlele Bisericii Boteanu. Peisajul citadin este profilat pe un cer vibrat în tonuri de albastru cenușiu. Gamă cromatică predominant caldă: se remarcă contrastul complementarelor roșu-verde, ocruri, brunrui, griuri, tonuri de albastru. Formele sunt pe alocuri conturate. Culoare așezată în strat predominant subțire. Compozițional oblicele alternează cu verticalele paralele, asigurând dinamismul lucrării. Adina Paula Moscu 1935.