Banca Chrissoveloni: Difference between revisions
Line 12: | Line 12: | ||
|} | |} | ||
Cladirea bancii din Str. Lipscani a fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului [[George Matei Cantacuzino]] | |||
Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. | Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen. |
Revision as of 02:14, 12 January 2025
==Banca Chrissoveloni==
Adresa: Str. Lipscani nr. 16 si Str. Stavropoleos Nr. 7 | Ani in existenta: 1929 - 1948 |
Adresa alternativa: str. Lipscani nr. 16 | *Bănci |
Arhitecti: George Matei Cantacuzino si August Schmiedigen | Google Maps Google Maps |
Cladirea bancii din Str. Lipscani a fost construită în perioada 1923-1929 după proiectul arhitectului George Matei Cantacuzino
Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen.
În 1929, imediat după finalizarea construcției, la Paris a fost publicat un album cu 64 de planșe, intitulat „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzene”, în care arhitectul George Matei Cantacuzino afirmă că a conceput un palat a cărui funcție, în viziunea sa, era una strict utilitară.
A fost desfiinţată în 1948, prin legea naţionalizării, şi lichidată în 1950.
".…Banca Chrissoveloni Societate Anonimă Română Bucureşti a fost înfiinţată de Jean N. Chrissoveloni în 1920, cu un capital de o sută de milioane de lei şi îi avea ca acţionari pe Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chrissoveloni, principele Dimitrie C. Suţu, baronul Leon Economu, N. Kalergi, Simon Rosental, Petre I. Vassalopulo. Moartea întemeietorului, în anul 1926, a dus la declinul instituţiei, chiar în ciuda asocierii cu bănci de prestigiu din Occident, erorile de management fiind agravate de criza economică declanşată în 1929. Banca a ajuns în pragul falimentului doi ani mai târziu, când, pentru a o salva, a fost cooptat ca membru al Consiliului de Administraţie Nicolae J. Chrissoveloni, fiul lui Jean N. Chrissoveloni. Acesta a plătit cu averea personală, a vândut majoritatea imobilelor, inclusiv sediul principal aflat pe strada Lipscani, a redus capitalul social, a plătit toate datoriile, trei ani mai târziu Banca Naţională a României declarând instituţia viabilă. Sediul din strada Lipscani nr.16/Stavropoeos nr. 7 a fost construit după concepţia lui Jean N. Chrissoveloni, de arhitecţii George Matei Cantacuzino şi August Schmiedigen, între anii 1923 şi 1929. Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Naţională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment (activităţile i s-au mutat, până în 1948, în Palatul Suţu, azi Muzeul Municipiului Bucureşti). După 1990, palatul a devenit sucursala Bucureşti a BNR şi a fost restaurat sub coordonarea arhitecţilor Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică şi Eliodor Popa. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948."
===Expoziția-Târg din București, 1921===
===„Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929===
=== ===
-
1926
-
1928
-
1928
Loading comments...
Referinta: „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929 |