Casele Toma Cantacuzino: Difference between revisions
No edit summary |
No edit summary |
||
| (2 intermediate revisions by the same user not shown) | |||
| Line 16: | Line 16: | ||
</pre> | </pre> | ||
În anul 1711 marele spatar Toma Cantacuzino îl trădează pe Constantin Brâncoveanu, vărul său, în lupta de la Stănilești, și trece la ruși. Brâncoveanu îi confiscă lui Toma averea, inclusiv aceste case pe care le dăruiește fiilor săi, devenind astfel "casele coconilor". | În anul 1711 marele spatar Toma Cantacuzino îl trădează pe Constantin Brâncoveanu, vărul său, în lupta de la Stănilești, și trece la ruși. Brâncoveanu îi confiscă lui Toma averea, inclusiv aceste case pe care le dăruiește fiilor săi, devenind astfel "casele coconilor".[[File:Piața_Senatulu2.jpg|100px|right|]] | ||
După moartea lui Brâncoveanu și a fiilor acestuia la Constantinopol, aceste case Cantacuzino-Brâncoveanu ajung în proprietatea banului Grigore Brâncoveanu strănepotul lui Constantin Brâncoveanu. Acesta, pentru că nu avea copii, o înfiază pe Zoe Mavrocordat, care devine astfel Zoe Mavrocordat-Brâncoveanu, și o mărită cu Gheorghe Bibescu, viitorul domn al Țării Românești, dându-i ca zestre, printre altele, atât aceste case cât și Palatul Brâncovenilor de la poalele Dealului Mitropoliei, viitorul Palat Domnesc al lui Gheorghe Bibescu pe locul căruia, după demolare, se va construi Piața Bibescu Vodă. | După moartea lui Brâncoveanu și a fiilor acestuia la Constantinopol, aceste case Cantacuzino-Brâncoveanu ajung în proprietatea banului Grigore Brâncoveanu strănepotul lui Constantin Brâncoveanu. Acesta, pentru că nu avea copii, o înfiază pe Zoe Mavrocordat, care devine astfel Zoe Mavrocordat-Brâncoveanu, și o mărită cu Gheorghe Bibescu, viitorul domn al Țării Românești, dându-i ca zestre, printre altele, atât aceste case cât și Palatul Brâncovenilor de la poalele Dealului Mitropoliei, viitorul Palat Domnesc al lui Gheorghe Bibescu pe locul căruia, după demolare, se va construi Piața Bibescu Vodă. | ||
| Line 32: | Line 32: | ||
Piața_Senatului_2.png.jpg|Casele Toma Cantacuzino | Piața_Senatului_2.png.jpg|Casele Toma Cantacuzino | ||
Piața_Senatului.jpg|Casele Toma Cantacuzino | Piața_Senatului.jpg|Casele Toma Cantacuzino | ||
1912,_Palatul_Brâncoveanu_înainte_de_demolare.jpg | |||
</gallery> | </gallery> | ||
Latest revision as of 15:13, 7 March 2025
==Casele Toma Cantacuzino==
| Localizare: | Ani in existenta: 1711 - 1912 |
| Adresa alternativa: | Google Maps |
| : | |
| *Cladiri Istorice *Piata Senatului | Autor: Cornel D.  Georges Eneas
|
În anul 1711 marele spatar Toma Cantacuzino îl trădează pe Constantin Brâncoveanu, vărul său, în lupta de la Stănilești, și trece la ruși. Brâncoveanu îi confiscă lui Toma averea, inclusiv aceste case pe care le dăruiește fiilor săi, devenind astfel "casele coconilor".
După moartea lui Brâncoveanu și a fiilor acestuia la Constantinopol, aceste case Cantacuzino-Brâncoveanu ajung în proprietatea banului Grigore Brâncoveanu strănepotul lui Constantin Brâncoveanu. Acesta, pentru că nu avea copii, o înfiază pe Zoe Mavrocordat, care devine astfel Zoe Mavrocordat-Brâncoveanu, și o mărită cu Gheorghe Bibescu, viitorul domn al Țării Românești, dându-i ca zestre, printre altele, atât aceste case cât și Palatul Brâncovenilor de la poalele Dealului Mitropoliei, viitorul Palat Domnesc al lui Gheorghe Bibescu pe locul căruia, după demolare, se va construi Piața Bibescu Vodă.
De-a lungul timpului, casele Toma Cantacuzino-Brâncoveanu-Bibescu de lângă Dâmbovița au fost reparate și modificate de mai multe ori, după 1888 aici instalându-se Institutul Bacteriologic al docturului Victor Babeș.
Ultimul moștenitor al acestor case a fost cunoscutul George Valentin Bibescu care nu le-a mai reparat. Ruinându-se, aceste case ajung în proprietatea statului care le demolează în 1912, urmând ca aici să se construiască Palatul Senatului României. Începând de aici, povestea este mai cunoscută.
-
1871 -
1896 -
1911 -
1911 -
Casele Toma Cantacuzino -
Casele Toma Cantacuzino -
Casele Toma Cantacuzino -
Links: |
Referinta:
