Hanul Serban-Voda

==Hanul Şerban-Vodă==

Hanul Şerban-Vodă Hanul Şerban-Vodă Adresa: Str. Lipscani Adresa: Ani in existenta: 1685-1882 Autor: Cornel D. *Hanuri *Str. Lipscani Google Maps

Mai sunt si alte hanuri renumite: Hanul Manuc, Hanul cu Tei, Hanul Bazaca, Hanul Galben, dar cel mai mult e laudat hanul ridicat de Serban Cantacuzino, care era, dupa Mircea Constantinescu: "Un soi de Intercontinental pe orizontala - etaj avea doar cladirea principala din fundul curtii interioare - cu siguranta ca atragea pe toti, dar mai ales pe zarafi, marii bancheri ai epocii. Mai fiind el si tare spatios, municipalitatile, în succesiunea lor electorala, i-au permis sa adaposteasca nu doar calatori, negutatori de marfuri, ci si asezaminte ale spiritului civic. Astfel, aici a functionat o bucata de timp si un pension, cu patru clase mari si late, unde se învata taman ce trebuie cetateanului în cotidian, la casa lui: gherghef, pian (a carui prezenta, într-un unic exemplar, e semnalata de Ion Ghica, alaturi de o harpa, tot unicat, înca de la 1810), putina aritmetica, ceva desen si spontana caligrafie. A fiintat, tot aici, si-un camin pentru fete sarace, având capacitatea de o suta de locuri. Programa de învatamânt e mai greu de precizat! Tot la Hanul lui Serban Voda s-a întâmplat sa fie adusa prima masina cu aburi vazuta, mai exact, nemaivazuta de bucuresteni".

Construit între 1683 si 1685, Hanul Serban Voda a fost cel mai mare de acest gen din Capitala. Neavând ferestre spre exterior, fiind construite în forma de patrulater, cu ziduri groase, de cetate, si existând doar o singura poarta care se închidea pe timpul noptii, hanurile ofereau protectie si gazduire atât negustorilor straini, cât si celor autohtoni. La vremuri de restriste, chiar si locuitorii orasului veneau aici pentru a-si pune la adapost lucrurile de pret. O marturie a lui Del Chiaro spune ca în septembrie 1716, de teama navalirii tatarilor, unii bucuresteni si-au lasat casele de izbeliste si s-au adapostit în hanurile Serban Voda, Sf. Gheorghe si în Manastirea Cotroceni.

Asemenea altor hanuri mari din acel timp, edificiul avea o forma dreptunghiulara, ziduri groase si o singura poarta. Neavand ferestre spre exterior, Hanul Serban Voda oferea protectie produselor depozitate de negustori in interiorul lui. In curtea hanului s-a construit la inceputul secolului XVIII o biserica, care a fost demolata un secol mai tarziu.

Hanul a fost construit înspre capatul dinspre Calea Victoriei al strazii Lipscani de azi, care odinioara se numea „ulita mare de la Târgul de Sus”. De altfel, strada a capatat ulterior o alta denumire, si anume „ulita care duce la Hanul lui Serban Voda”, ca dovada a importantei edificiului la acea vreme. De-a lungul timpului, Hanul Serban Voda a adapostit mai multe genuri de pravalii: de „lipscanie”, de bauturi spirtoase (lichioruri în pravalia nr. 13 si rom de Jamaica în pravalia nr. 6), de fierarie importata din Anglia, precum si de tutun, tigari de foi sau de bacanie (din care este de mentionat cea a vestitilor Gheorghe Assan si Martinovici). De asemenea, aici si-au avut sediul, pe la sfârsitul secolului al XIX-lea, unii bancheri ai vremii, Tipografia Statului (care a functionat între 1869 si 1883), un pension cu patru clase, precum si un camin cu fete sarace îngrijit de Elisabeta Stirbei.

Marire si decadere De-a lungul timpului, Hanul Serban Voda a trecut si prin evenimente dramatice, dintre cele demne de consemnat fiind incendiile din 1704 si 1804.

Mircea Constantinescu a povestit în cartea sa ca hanul a ars de doua ori, în 1704 si în 1804, dar a fost refacut de fiecare data. Autorul a relatat ca asezarea a fost încendiata intentionat din cauza lacomiei si invidiei contemporanilor.

Ansamblul arhitectonic, care avea si o biserica în interior, a fost consolidat în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), domnitor care venise pe tronul tarii dupa moartea neasteptata a lui Serban Cantacuzino. Voda Brâncoveanu avea, de altfel, sa construiasca el însusi un alt han faimos, Hanul Constantin Voda, pe locul vechilor case ale lui Badea Balaceanu, darâmate ca pedeapsa pentru razvratirea ginerelui lui Serban Cantacuzino, aga Constantin Balaceanu, care voise sa preia scaunul domnesc. Zilele de glorie ale Hanului Serban Voda au apus odata cu legea secularizarii data de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în 1863. Hanul Serban Voda, care fusese închinat de Serban Cantacuzino Manastirii Cotroceni, a intrat astfel în proprietatea statului.

În 1880 a fost înfiintata Banca Nationala a României, iar la scurt timp s-a pus problema construirii unui sediu adecvat importantei unei asemenea institutii. Practic, odata cu data de 3 octombrie 1881, când consiliul de administratie al BNR l-a autorizat pe guvernatorul I.I. Câmpineanu sa trateze cu Ministerul de Finante cumpararea terenului pe care se afla Hanul Serban Voda, soarta vechiului ansamblu arhitectural ridicat de domnitorul Serban Cantacuzino a fost pecetluita. Pe 9 februarie 1882, legea privind aprobarea vânzarii catre BNR a terenului pe care se afla Hanul Serban Voda a fost publicata în „Monitorul Oficial”, consecinta fiind demolarea acestuia un an mai târziu. Apartinând unei alte istorii si având un nepotrivit aer de cetate orientala, Hanul Serban Voda, precum atâtea si atâtea edificii, a trebuit sa faca loc progresului si noii orientari, de la acea vreme, catre europenizare a arhitecturii Bucurestilor.

In 1879 Directiunea Monitorului Oficial al Romaniei sw afla pe Strada Smardan, in curtea Hanului Serban-Voda.

Manastirea Cotroceni avea in folosinta un numar de pravalii pe care le arenda pentru diferite sume (Pravaliile Nr. 2 pana la 28). De asemene avea doua magazii pe ulicioara adiacenta hanului.

• 

  1846

• 

  1852

• 

  1856

• 

• 

  2017

Fotografiile de mai jos au fost luate in 1882 cu putin timp inainte de demolarea hanului. Numele fotografului este M. N. Cherchez.

Toate fotografiile au fost retusate si colorizate cu Gemeni AI. Este posibil sa contina mici distorsiuni sau interpretari gresite.

• 

• 

  1882 - Hanul Şerban-Vodă la intersectia Str. Lipscani cu Str. Smârdan, privind spre nord spre strada Smârdan

• 

• 

• 

  1882 - Hanul Şerban Vodă, corpul principal din fundul curţii

• 

• 

• 

  1882 Hanul Șerban-Vodă, intersecția Lipscani cu Smârdan pe stanga Str. Lipscani spre vest)

• 

• 

• 

  1882 - Hanul Şerban Vodă, poarta dinspre strada Smârdan

• 

• 

• 

  1882 Latura de nord spre Hanul Ghermani, care se afla pe Str. Smardan cu Doamnei, mai tarziu strada Băncii

• 

• 
  1864

Arheologii au descoperit, în ruinele fostului han Serban Voda (demolat în 1882, pentru constructia Bancii Nationale) trei icoane murale valoroase, datând din secolul al XVIII-lea: doua imagini ale Sfântului Nicolae si una a Adormirii Maicii Domnului.

În 2008, dupa descoperirea picturilor murale, ruinele vechiului han au fost supuse unei interventii de consolidare, icoanele fiind protejate temporar pâna la închiderea cercetarii arheologice din zona.

Însa, de la vandalism, neglijenta si umiditate, s-a pastrat o singura reprezentare, a Sfântului Ierarh Nicolae. Icoana a fost extrasa din spatiul ei de origine si restaurata în atelierul sectiei de Conservare-Restaurare a Universitatii Nationale de Arte.

Prima icoana descoperita era zugravita pe peretele estic al pivnitei 4. Imaginea, cu dimensiunile aproximative de 130cm/150cm, cuprindea reprezentarea Sfântului Ierarh Nicolae. Chipul a fost pastrat fragmentar: o mare parte din aureola ocru galben, fragmente dupa care putem vedea forma parului si barba sfântului. Pictura este o mostra de arta brâncoveneasca, dupa cum precizeaza reprezentantii asociatiei.

Cea de-a doua icoana în fresca, de pe stâlpul estic al arcului intrarii din pivnita 2 spre pivnita 5, avea dimensiuni aproximative de 120cm/110 cm. e dimensiuni apropiate unei icoane pe lemn, imaginea realizata în fresca era dedicata reprezentarii Adormirii Maicii Domnului.

A treia icoana, situata pe stâlpul dinspre est al arcului ce face trecerea dinspre pivnita 3 catre pivnita 6, era consacrata din nou reprezentarii Sfântului Mare Ierarh Nicolae. De dimensiuni mai ample decât toate celelalte icoane - 135cm / 232cm - imaginea era încadrata de un ornament de sorginte bizantina, cu o structura în zig-zag în interiorul careia alterneaza palmete realizate cu negru de carbune si ocru rosu.

• 

• 

• 

  2110

• 

• 

  188 i

• 

• 

• 

• 

• 

Links: Povestea Hanului Șerban Vodă Hanul Şerban Vodă Hanul Şerban Vodă

Loading comments...

Return to top

Referinta: