Banca Chrissoveloni

==Banca Chrissoveloni==

Adresa: Str. Lipscani nr. 16 si Str. Stavropoleos Nr. 7	Ani in existenta: 1929 - 1948
Adresa alternativa: str. Lipscani nr. 16
Arhitecti: George Matei Cantacuzino si August Schmiedigen	Google Maps Google Maps
*Bănci *Str. Lipscani	Autor: Cornel D.

Banca Chrissoveloni a fost infiintata in jur de 1870 la Galati, cu capital privat.

Dupá razboiul de independenta si proclamarea regatului, la 1881, banca Chrissoveloni s-a stabilit la Bucuresti cu sediul ei principal, sub conducerea lui Nicolae Chrissoveloni.

In 1920 sub conducerea lui Jean Chrissoveloni banca devine societate anonima si apare ca una din bancile majore ale sitemului bancar din Romania

Fondata cu un capital de 100 de milioane, Banca Chrissoveloni si-a sporit capitalul treptat la 250 de milioane in 1927, si in scurt timp la 350 de milioane in urma unor fericite combinatii cu bancile majore din vest.

Capitalul si reservele bancii erau in 1928 de5 40.000.000 lei.

Banca Chrissoveloni a avut cinci sucursale in Romania, la Cluj, Constanta, Braila, Galati si Sibiu.

In afara Romaniei avea sucursale la Constantinopol, Galata, si Djemaat si doua banci afiliate: Chrissoveloni & Co, Paris si Chrissoveloni, Bisteghi & Co., Viena.

In Romania avea doi afiliati: Banca de devize si lombard la Bucuresti si Banca Ardeleana si Cassa de economii din Cluj.

Banca Chrissoveloni a facut numeroase investitii in economia Romaniei; Steaua Romana, Industria aeronautica Uzinele de fier, Resita si multe altele. De asemenea banca a avut sub control societati create si finantate de catre banca. Aceste societati erau diversificate in Industria Metalurgica, Electro-tehnica, Alimentara, Textila sa numim doar cateva.

Jean Chrissoveloni initiaza in jur de 1923 inaltarea unui palat propriu al bancii Chrissoveloni.

Lucrárile pentru cladirea Báncii Chrissoveloni au inceput in 1925, dupa planurile arhitectilor Gheorghe(George Matei) Cantacuzino si August Schmiedingen. Initial ideia lui Jean Chrissoveloni a fost sa modifice cladirea din Str. Lipscani, in care se afla Societatea "Au Bon Gout". Din cauza starii precare a cladirii acest lucru nu a fost posibil si cladirea a fost in cea mai mare parte demolata. Numai fundatiile au fost incorporate in noua cladire. Cladirea a fost conceputa sa aiba un aer de arhitectura italiana din perioada renasterii. Cladirea a fost inzestrata cu cele mai moderne instalatii la acea ora: Aerisire automaticä, ozonificare, Telefoane automate, Radio, posta pneumaticä, Ceasuri electrice, Controlul temperaturei dela o centrala electricä etc.

Cladirea a fost proiectata astfel:

• Parter: Un Hall rotund, la intrarea prin Lipscani, din piatra

*O sala de de ghiseuri numai in marmura geceasca si de Carrara. *O sala de devize

• Etajul I: Subdirectia

*Directia industriilor.

• Etajul II: O sala a Directorului General.

*Sala de Consiliu. *O galerie de onoare. *Un apartament al presedintelui Consiliului de Administratie.

• Etajele III si IV: Sali mari pentru Corespondentä, pentru contabilitate pentru contencios, etc.
• Etajul V: O sala mare de restaurant rezervata functionarilor.
• Etajul VI: Rezervat economatului Frigorifer cu fabricatie proprie de ghiata.
• Subsol I: Tezaurul public cu vre-o 2500 de safeuri

*Tezaurul secret al Bäncii.

• Subsol II: Centrala de masini.

O scara monumentala de marmurä duce la etajele I si II. Cele fatade ale cladirii sunt imbracare in piatrá de Rusciuc. Cládirea toatá a fost ziditä pe o suprafata de 1250 metri pátrati. Inaugurarea a avut loc pe 29 Aprilie 1928.

Un al doilea corp de clădire a fost ridicat pe strada Stavropoleos nr. 7 după planurile arhitectului August Schmiedigen.

În 1929, imediat după finalizarea construcției, la Paris a fost publicat un album cu 64 de planșe, intitulat „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest, G.M. Cantacuzene”, în care arhitectul George Matei Cantacuzino afirmă că a conceput un palat a cărui funcție, în viziunea sa, era una strict utilitară.

A fost desfiinţată în 1948, prin legea naţionalizării, şi lichidată în 1950.

".…Banca Chrissoveloni Societate Anonimă Română Bucureşti a fost înfiinţată de Jean N. Chrissoveloni în 1920, cu un capital de o sută de milioane de lei şi îi avea ca acţionari pe Jean N. Chrissoveloni, Dumitru N. Chrissoveloni, principele Dimitrie C. Suţu, baronul Leon Economu, N. Kalergi, Simon Rosental, Petre I. Vassalopulo. Moartea întemeietorului, în anul 1926, a dus la declinul instituţiei, chiar în ciuda asocierii cu bănci de prestigiu din Occident, erorile de management fiind agravate de criza economică declanşată în 1929. Banca a ajuns în pragul falimentului doi ani mai târziu, când, pentru a o salva, a fost cooptat ca membru al Consiliului de Administraţie Nicolae J. Chrissoveloni, fiul lui Jean N. Chrissoveloni. Acesta a plătit cu averea personală, a vândut majoritatea imobilelor, inclusiv sediul principal aflat pe strada Lipscani, a redus capitalul social, a plătit toate datoriile, trei ani mai târziu Banca Naţională a României declarând instituţia viabilă. Sediul din strada Lipscani nr.16/Stavropoeos nr. 7 a fost construit după concepţia lui Jean N. Chrissoveloni, de arhitecţii George Matei Cantacuzino şi August Schmiedigen, între anii 1923 şi 1929. Palatul Chrissoveloni a fost cumpărat de Banca Naţională a României în momentul când Banca Chrissoveloni era în prag de faliment (activităţile i s-au mutat, până în 1948, în Palatul Suţu, azi Muzeul Municipiului Bucureşti). După 1990, palatul a devenit sucursala Bucureşti a BNR şi a fost restaurat sub coordonarea arhitecţilor Gabriel Tureanu, Constantin Rulea, Aurel Ioncică şi Eliodor Popa. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948. Nicolae J. Chrissoveloni a fost director general al Băncii între 1936 şi 1948. La sfârşitul războiului, banca era consolidată, avea chiar profit, dar a fost lichidată de regimul comunist, prin Decretul-Lege numărul 197 din 1948."

===Expoziția-Târg din București, 1921===

• 
• 
• 
• 
• 

===„Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929===

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

=== ===

• 
  1926
• 
• 
• 
• 
  1928
• 
  1928

Links: Wikipedia Enciclopedia Jean Chrissoveloni Loading comments... Return to top Referinta: „Palais de la Banque Chrissoveloni, Bucarest" - G.M. Cantacuzene, Paris, 1929