Biserica Grecilor

==Biserica Grecilor sau Biserica Ghiormei-Banul==

Adresa: Str. Lipscani Nr. 18-22	Ani in existenta: 1565-1882
	Google Maps
Biserica de rit: Ortodox	Ctitorita:
*Biserici *Biserici Disparute *Biserici ortodoxe române	Autor: Cornel D.

Biserica Ghiormei-Banul, acesta fiind numele sub care a fost cunoscuta inițial Biserica Grecilor, a fost construita după unele surse in anul 1565 pe vremea domniei lui Petru Vodă cel Tânăr (1558-1568). Ctitorul acestei biserici a fost chiar Banul Ghiorma. Biserica se afla peste drum de Hanul Șerban Vodă, pe fațada sudică a Uliței Mari(Strada Lipscani 18-22) între străzile Lipscani, Smârdan(fostă str. Germană) și Stavropoleos.

Așa după cum era obiceiul la acea vreme in jurul bisericii existau mai multe chilii inabitate de călugării bisericii. După un timp o parte dintre chilii au început sa fie închiriate pentru a asigura biserica cu o sursă de venit. Conform unor documente Alexandru-Voda, fiul domnitorului Mircea Ciobanul ii da "in dar" lui Dragomir Vornicul(un Crețulescu, fratele Doamnei Stanca a lui Mihai-Viteazul) o porțiune de teren din proprietatea domnitorului chiar in dreptul bisericii. Acesta a început sa construiască câteva prăvălii pe acest teren.

Raffet - Eglise grecque à Bucarest

In anul 1638 apare prima mențiune cu noul nume al bisericii: Biserica Grecilor, nume care îl înlocuiește pe cel de Biserica lui Ghiorma Banul. Aflam de asemenea ca in aceiași perioada de timp biserica este închinată de către Leon Tomșa, arhiepiscopiei grecești Pogonianis, din Grecia, în scopul de a mulțumi călugării greci ce slujeau biserica. Odată ce este închinată mănăstirii Pogonianis, sunt atrași tot mai mulți călugări greci care construiesc prăvălii și sporesc venitul bisericii. In 1713, Constantin Brâncoveanu ii scutește prăvăliile "de orice bir, caci, zice el, biserica nu are venituri". Același lucru s-a întâmplat si sub alți domnitori, biserica fiind scutita de taxe pentru o perioada lunga de timp. Unele documente menționează un incendiu cate a avut loc tot in timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, biserica fiind probabil reparata sau chiar reconstruita.

Nu se cunoaște data de clădire a hanului, dar se presupune că este după anul 1700. Arhiepiscopul de Pogonianis, Eftimie, dăruiește bisericii în anul 1716 o bucată de pământ, prin care se lărgește curtea mănăstirii ajutând la construirea hanului. Hanul in sine nu a fost construit după un plan prestabilit, cum a fost cel al hanurilor Șerban Vodă sau Constantin Vodă, ci a fost zidit treptat incorporând mai multe clădiri construite in perioade diferite de timp. Astfel încât o parte includea vechile chilii, o parte prăvăliile construite de Dragomir Vornicul si de asemenea noile încăperi construite in jur de 1716.

La parterul hanului erau localizate prăvăliile, iar deasupra odăile de locuit. Așa cum am descris mai sus, Hanul se compunea din două componente majore, una mai veche, situată în sud, pe fațada nordică a actualei străzi Stavropoleos și cea nouă, mai impunătoare, peste drum de hanul Șerban Vodă. În curtea hanului se mai aflau câteva case mai vechi, "cu un rând de odăi".

Hanul si biserica s-au aflat in folosința pana in a doua jumătate a secolului XIX-lea. Din cauza lipsei de întreținere, cauzata in pare parte de lăcomia călugărilor biserica si hanul ajung într-o stare precara. În biserica Grecilor s-a slujit până în 1858, atunci când egumenul Panaret o închide fiind o "ruină completa".

În 1852, Sfatul Orășenesc își manifestă dorința de a demola unele dintre hanuri, printre care și Hanul Grecilor. Monitorul Oficial al României din 1895 septembrie 13, menționează un anume G. Ionescu, care datora 600 de lei, pentru chiria prăvăliei de sub apartamentul vechi din hanul Grecilor, pe anul 1865.

În 1881, terenul Hanului si al Bisericii Grecilor este scos la licitație, iar în 1882 hanul si biserica sunt dărâmate complet. După demolarea hanului, terenul a fost cumpărat de către Societatea Dacia-Română, în ziua de 9 iulie 1882.

Palatul fostei Societăți de asigurări Dacia - România a fost construit între anii 1882-1889 pe acest teren, sub îndrumarea arhitecților Albert Galleron și Cassien Bernard.

~~<<>>~~

In urma săpăturilor arheologice din 2007 au fost aduse la lumina anumite amănunte:

Datele de mai jos compilate de pe site-ul "Ministerul Culturii Repertoriul Arheologic Național (RAN)" "1.Constructia: epoca medievală târzie - epoca modernă (încep. sec al XVIII-lea - 1863) Către sfârșitul secolului al XVIII-lea, hanul avea la parter 13 prăvălii3 iar deasupra lor erau odăile de locuit. Pictorul și desenatorul francez Denis August Marie Raffet (1804-1860), care a însoțit, în anul 1837 pe contele rus Anatol Demidoff în Principatele Române, a lăsat și bine-cunoscuta litografie în care apar biserica și hanul Greci. Hanul a cunoscut două faze. În faza a doua hanul suferă o mutare a frontului generată de o politică de lărgire a străzii Lipscani. Hanul se retrage cu cca. 1,50 m față de zidul exterior al fazei I. 2.Biserica:Epoca medievală (1560/1564-1565) Boierul Ghiorma este grec din Pogoniani (așa se precizează în pisania de la 1 octombrie 1719, inscripție astăzi dispărută), foarte influent în timpul domniei lui Petru Vodă cel Tânăr (1558-1568); Ghiorma, mare postelnic, apare în sfatul domnesc între 31 martie 1564 și 8 iunie 1568. 3.Cimitir; Epoca medievală (sf. sec. XVI - sec. XVII) Au fost descoperite peste 50 de morminte care nu au putut fi cercetate, multe dintre ele fiind deranjate fie de intervenții moderne (cabluri și conducte), fie de intervenții mai vechi. Reînhumărilor sunt în număr destul de mare, iar suprapunerea mormintelor se face pe mai multe rânduri. Menționăm că în cazul reînhumărilor au fost păstrate și reînhumare doar o mică parte din oase, uneori doar craniul. Toate mormintele sunt de inhumație și, acolo unde s-a putut observa, sunt depuse în decubit dorsal, orientate V-E. Mormintele, adulți (femei și bărbați) și copii, sunt sărace în inventar: o monedă sau un obiect de podoabă, indică situația socială modestă a celor îngropați aici. După încetarea folosirii spațiului drept cimitir, a fost ridicat hanul Greci. 4.Strada. Strada a avut mai multe faze: a. de lut, nivel care a fost surprins la o adâncime de aproximativ 2,60 m față de nivelul trotuarului actual. Strada constă într-o amenajare dintr-un lut tratat, amestecat cu alte materiale pentru a i se conferi duritate. Lutul este foarte dur deși are o grosime de numai 1-2 cm. Strada are un plan drept aflat la cca. 0,20 m sub nivelul podului de lemn. De asemenea, strada de lut este suprapusă (la cca. 0,50 m) și de traseul zidului exterior al primei incinte a hanului Greci. b. de lemn, mai nouă decât cel de lut nivel care era amenajată într-un strat de pământ negru (de la apele pluviale și menajere), lutos, peste care erau puse bârne lungi, așezate conform axului străzii. Peste acestea erau fixate, cu cuie din lemn, scânduri puse perpendicular pe axul străzii; au fost observate mai multe nivele de refacere a structurii străzii. 5.Constructia:Epoca medievală (sec. XVI) Trei construcții Complexele au suferit distrugeri fie datorate gropilor de morminte, fie datorită fundațiilor hanului Greci."

Cu multumiri D-luiRadu Oltean pentru informatiile valoroase:

"Vreau să adaug o informație necunoscută legată de acest han, pe care, din cunoștințele mele nu a valorificat-o nimeni până acum. În 1882 hanul și biserica au fost demolate, DAR un timp, până la construirea Băncii Dacia Română, pe parcela lăsată liberă de han, pe locul altarului bisericii dispărute a fost așezată o cruce. Nu stiu unde se află crucea, dar am redescoperit soclul acesteia, cu inscripție. În curtea Curții Vechi (acum în reparații) sunt o mulțime de elemente arhitecturale vechi, pietre de mormânt, capiteluri, cruci etc. Adunate în timp de pe la diferite demolări. Un adevărat lapidariu în aer liber, puțin inventariat. Un bloc de calcar e soclul crucii ce a fost așezată pe locul altarului Bisericii Grecilor. Iată textul scris pe aceast monument uitat: ”Această sfântă cruce s-a așezat în locul Sântei Mese din biserica numită a hanului Grecii cu serbarea (hramul) nascerea Domnului nostru Isus Christos ce a fost zidită de către marele ban Ghiorma de Pogoniani și zugrăvită la anul 7224 (1716) în zilele domnitorului Ioan Constantin Basarab Voievod (C. Brâncoveanu), cu cheltuiala arhiepiscopului de Pogonianis Dl Eftimie din Dipolita”...

• 
  1836
• 
• 
  1855
• 
  1856
• 
  1860
• 
  1868
• 
  1878
• 
  1869
• 
• 

1796

1856 Plan der Stadt Bukurest

2020

2007 Sapaturi arheologise, Str. Lipscani

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Links: Bucurestiul Uitat [Hanul și Biserica Grecilor] [Biserica Grecilor] [Biserica Grecilor] Loading comments... Return to top Referinta: