1770 Planul Orasului Bucuresti: Difference between revisions
No edit summary |
No edit summary |
||
| (One intermediate revision by the same user not shown) | |||
| Line 10: | Line 10: | ||
Acest plan este anterior planului Sulzer cu aproximativ zece ani, si ii este superior pentru urmatoarele motive: | Acest plan este anterior planului Sulzer cu aproximativ zece ani, si ii este superior pentru urmatoarele motive: | ||
1.Are orientarea nord-sud (septentrion-midi) ,care incepe sa se aplice in cartografie cu incepere din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, spre deosebire de planul Sulzer, orientat vest-est, sau de planurile Purcel si Ernst, orientate sud-nord. | 1.Are orientarea nord-sud (septentrion-midi) ,care incepe sa se aplice in cartografie cu incepere din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, spre deosebire de planul Sulzer, orientat vest-est, sau de planurile Purcel si Ernst, orientate sud-nord. | ||
2.Legenda planului din 1770 a lcarei text se afla la sfirsitul acestui articol, cuprinde 63 numere, desemnind si localizind: | 2.Legenda planului din 1770 a lcarei text se afla la sfirsitul acestui articol, cuprinde 63 numere, desemnind si localizind: | ||
Curtea Domneasca, Mitropolia, 56 de manastiri si biserici(in socoteala intrind si hanurile Serban Voda si Coltea), un han(Zamfir): mai multe mori in patru puncte diferite ale Dimbovitei (de la Cotroceni pana ceva mai la nord de manastirea Vacaresti) notate sub un singur numar(40); trei poduri(cai): Podul Mogosoaiei, al Targului de Afara(Mosilor) si al Vergului (Calarasilor); ; pe cand legenda Sulzer cuprinde numai 28 de litere (sau pozitii), omitand importante edificii ca: hanurile Serban Voda, Coltea, Zamfir; asezamintele religioase: :Sarindar, Zlatari, Stavropoleos, Doamna Balasa, schitul Maicilor, Sf. Gheorghe Vechiu, Stelea, Sf. Vineri , Sf. Atanasie (Bucur), biserica Grecilor din Lipscani, biserica Armenilor, Marcuta, Pantelimon si multe altele, unele lipsind si din planurile alatuite cu 20 de ani mai tarziu de Purcel si Ernst. | Curtea Domneasca, Mitropolia, 56 de manastiri si biserici(in socoteala intrind si hanurile Serban Voda si Coltea), un han(Zamfir): mai multe mori in patru puncte diferite ale Dimbovitei (de la Cotroceni pana ceva mai la nord de manastirea Vacaresti) notate sub un singur numar(40); trei poduri(cai): Podul Mogosoaiei, al Targului de Afara(Mosilor) si al Vergului (Calarasilor); ; pe cand legenda Sulzer cuprinde numai 28 de litere (sau pozitii), omitand importante edificii ca: hanurile Serban Voda, Coltea, Zamfir; asezamintele religioase: :Sarindar, Zlatari, Stavropoleos, Doamna Balasa, schitul Maicilor, Sf. Gheorghe Vechiu, Stelea, Sf. Vineri , Sf. Atanasie (Bucur), biserica Grecilor din Lipscani, biserica Armenilor, Marcuta, Pantelimon si multe altele, unele lipsind si din planurile alatuite cu 20 de ani mai tarziu de Purcel si Ernst. | ||
3. Legenda mai cuprinde si 22 litere majuscule ,desemnand 21 case si terenuri ale celor mai cu vaza boieri din Bucuresti(litera R indicand "Puscaria", care se afla linga Curtea Veche domneasca, unde exista azi Piata Sf. Anton (Piata de flori), in timp ce Sulzer localizeaza in vatra orasului doar doua case boieresti, ale lui Brancoveanu si Ghica. | 3. Legenda mai cuprinde si 22 litere majuscule ,desemnand 21 case si terenuri ale celor mai cu vaza boieri din Bucuresti(litera R indicand "Puscaria", care se afla linga Curtea Veche domneasca, unde exista azi Piata Sf. Anton (Piata de flori), in timp ce Sulzer localizeaza in vatra orasului doar doua case boieresti, ale lui Brancoveanu si Ghica. | ||
4. Planul din 1770 mai are localizate, fara sa fie numerotate, lipsind din legenda, inca 2 1de edificii religioase bucurestene, incepind cu biserica, Alba de pe podul Mogosoaiei si terminand cu Sf. Apostoli spre capatul caii Vacarestilor. | 4. Planul din 1770 mai are localizate, fara sa fie numerotate, lipsind din legenda, inca 2 1de edificii religioase bucurestene, incepind cu biserica, Alba de pe podul Mogosoaiei si terminand cu Sf. Apostoli spre capatul caii Vacarestilor. | ||
5.In acest plan se mai gasesc localizate si denumite, fara a fi mentionate in legenda: piata de la nord de Sf. Gheorghe Nou, inscrisa sub forma "Tergu Cucului", nefigurind insa nici un curs de apa (era de asteptat sa apara Bucurestioara); un teren intins notat "Scanini"(probabil o forma stilcita pentru "Scaune"),situat la o distanta apreciabila spre est de biserica "Scaunele de carme", ceea ce ar putea sa dea de inteles ca acolo vor fi functionat acum scaunele macelarilor, care in sec. XVII erau in dosul Coltei; Carvasaraua(vama), sub forma corupta "Carvasa", situata pe terenul unde strada Ion Ghica de azi da in strada Doamnei, adica acolo unde nu demult a fost bursa, iar acum functioneaza Biblioteca Centrala de stat, si unde planurile Ernst si Purcel arata (nr.21) ca prin anul 1790 se gasea casa "Morus"(Moruzi), carvasaraua mutandu-se dupa cate stim in vremea lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) in cladirea situata imediat la sud de Spitalul Coltea. | 5.In acest plan se mai gasesc localizate si denumite, fara a fi mentionate in legenda: piata de la nord de Sf. Gheorghe Nou, inscrisa sub forma "Tergu Cucului", nefigurind insa nici un curs de apa (era de asteptat sa apara Bucurestioara); un teren intins notat "Scanini"(probabil o forma stilcita pentru "Scaune"),situat la o distanta apreciabila spre est de biserica "Scaunele de carme", ceea ce ar putea sa dea de inteles ca acolo vor fi functionat acum scaunele macelarilor, care in sec. XVII erau in dosul Coltei; Carvasaraua(vama), sub forma corupta "Carvasa", situata pe terenul unde strada Ion Ghica de azi da in strada Doamnei, adica acolo unde nu demult a fost bursa, iar acum functioneaza Biblioteca Centrala de stat, si unde planurile Ernst si Purcel arata (nr.21) ca prin anul 1790 se gasea casa "Morus"(Moruzi), carvasaraua mutandu-se dupa cate stim in vremea lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) in cladirea situata imediat la sud de Spitalul Coltea. | ||
Se mai gasesc pe plan inca doua, "poduri": "Servan Voda" si "Calita" (Rahovei); doua mahalale: "Dovroteasa" si "Brosten", cum si semnele cartografice pentru doua fintini (fara denumiri), una la sud de biserica Batiste, care edificiu era situat atunci pe stanga strazii cu acest nume; cealalta aproape de bariera Tirgului de Afara, care fireste atunci se gasea, mai in interiorul teritoriului oraplui. Se mai indica in plan si "Colimina" (Colentina). | Se mai gasesc pe plan inca doua, "poduri": "Servan Voda" si "Calita" (Rahovei); doua mahalale: "Dovroteasa" si "Brosten", cum si semnele cartografice pentru doua fintini (fara denumiri), una la sud de biserica Batiste, care edificiu era situat atunci pe stanga strazii cu acest nume; cealalta aproape de bariera Tirgului de Afara, care fireste atunci se gasea, mai in interiorul teritoriului oraplui. Se mai indica in plan si "Colimina" (Colentina). | ||
6. Atit edificiile consemnate, cit si ulitele si podurile (adica arterele mari de circulatie) sunt de regula bine situate si orientate in plan, denumirile sunt in general corect si clar redate atit inlegenda cat si in campul planului, depasind cu totul schita lui Sulzer, in care unele litere nu se disting, cu toata staruinta depusa de cercetator. | 6. Atit edificiile consemnate, cit si ulitele si podurile (adica arterele mari de circulatie) sunt de regula bine situate si orientate in plan, denumirile sunt in general corect si clar redate atit inlegenda cat si in campul planului, depasind cu totul schita lui Sulzer, in care unele litere nu se disting, cu toata staruinta depusa de cercetator. | ||
Socotim util sa semnalam ca la arhiva istorico-militara din Moscova se gaseste (in fondul 192, dosarul 7) o reproducere mai buna (din cate am putut sa ne dam seama analizind legenda si trimiterile) a planului Sulzer. | Socotim util sa semnalam ca la arhiva istorico-militara din Moscova se gaseste (in fondul 192, dosarul 7) o reproducere mai buna (din cate am putut sa ne dam seama analizind legenda si trimiterile) a planului Sulzer. | ||
Pe de alta parte, insasi executia tehnica a planului din 1770 este cu mult superioara planului Sulzer, prin siguranta liniilor si renuntarea la detaliile ce ingreuiaza folosirea izvorului cartografic (cum ar fi de pilda redarea colorata a pomilor si a intregii vegetatii din cadrul cladirilor luate in plan, care face ca numarul indicativ localizator esential pentru istoric, sa poata fi cu greu gasit in original, daca nu chiar imposibil, cind e vorba de copii fotografice, cum s-a putut usor observa de acei ce au studiat atent planurile Ernst si Purcel). | Pe de alta parte, insasi executia tehnica a planului din 1770 este cu mult superioara planului Sulzer, prin siguranta liniilor si renuntarea la detaliile ce ingreuiaza folosirea izvorului cartografic (cum ar fi de pilda redarea colorata a pomilor si a intregii vegetatii din cadrul cladirilor luate in plan, care face ca numarul indicativ localizator esential pentru istoric, sa poata fi cu greu gasit in original, daca nu chiar imposibil, cind e vorba de copii fotografice, cum s-a putut usor observa de acei ce au studiat atent planurile Ernst si Purcel).<ref>Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre - Constantin C. Giurescu</ref><ref>Studii, Revista de istorie, 12, nr. 5, 1959 p. 11-14 (Ion Ionascu)</ref> | ||
<ref>Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre - Constantin C. Giurescu</ref><ref>Studii, Revista de istorie, 12, nr. 5, 1959 p. 11-14 (Ion Ionascu)</ref> | |||
| Line 38: | Line 45: | ||
[[File:Planaul_Orasului_Bucuresti_1770_C1.jpg|600px|thumb|center||alt=1|1770 Planaul Orasului Bucuresti]] | [[File:Planaul_Orasului_Bucuresti_1770_C1.jpg|600px|thumb|center||alt=1|1770 Planaul Orasului Bucuresti]] | ||
Legenda planului | |||
1. Aula vel residentia principis "palatul sau resedinta principelui (pe plan, scris: "Corte",exista si biserica. | |||
2. Ecclesia Mitropolitana ("Mitropolie") | |||
Alonasteria: | |||
3. St. Georgij <Novi> (imediat spre nord: "TerguCue<u>lu<i>") - Sf. Gheorghe Nou si Targul Cucului | |||
4. Ecclesia et nosocomium Koltzae (biserica si spitalul Coltei) ("Koltza") | |||
5. Radul Woda ("Radu Voda") | |||
6. Wacharesti ("Vacaresti") | |||
7. Michal Woda ("Mihai Voda") | |||
8. Kotrutzenni ("Cotrotzeni") ("Cotroceni") | |||
9. St.Panteleimon | |||
10. Ec<clesia> Marcutzae ("Marcutza") ("Marcuta") | |||
11. Scarlat Woda ("Sf. Spiridon Nou") | |||
12. St. Ecaterinae ("Sf. Ecaterina") | |||
13. St. Ioannis ("Ioannes") | |||
14. Stauropoleos ("Staure poleos") | |||
15. Han Serban Woda (si biserica) (alaturi in lungul strazii Lipscani, scris: "Servan Voda") | |||
16. Slattari (n-are numar la m-re,ci la cladirea de pe Lipscani) | |||
17. St. Spiridonis Veteris (pe stinga Dambovitei) | |||
18. Arhimandritae ("Sf. Apostoli") | |||
19. Anthimo ("Antchimo") | |||
20. Calogreas skitae <Schitul Maicelor> | |||
21. Sarandariae ("Sarandaria") | |||
22. St.Sabbae ("St. Sava") | |||
23. Han Koltza <si biserica> | |||
24. Han Zaffiri <Zamfir> | |||
25. Dominae Balassae ("Domina Balassa") | |||
26. Bisserica Grecae (Biserica Greca) | |||
27. Ec. Papistarum (pe plan: "Franciscana", adica "Baratia") | |||
28. St. Georgij Veteris (St. Georgijal Vechio")(Sf. Gheorghe Vechi) | |||
29 .Stellaec ec<,lesia> ("Stella") | |||
30. St. Paraschevae <Sf. Vineri> (Sfanta Paraschiva) | |||
31. Vergulae <biserica Sf. Mina a lui Vergu> ("Virgulae") | |||
32. Udercan ec.<Udrican> ("Odercan") | |||
33. Lukatzi ("Lukatzi") (Lucaci) | |||
34. Bisserica Protopopae (Bisserica Protopopa) <Sf. Nicolae, Nicolae-Jignita> | |||
35. Tabatzi <Sf. Nicolae din Strbi> ("Tabatzi") | |||
36. St. Athanasij <Bucur> | |||
37. Foisore Ec<clesia> (Foisor?) | |||
38. Dudesti <si biserica>. | |||
39. Ec. Mbrosteni <Sf. Nicolae, numita sec.XIX "Tabaci"> ("Brosteni") | |||
40. Mollae aquariae <mori de apa> | |||
41. Ec. Gianni ("Viserica Iani") | |||
42. Ec. Ntruzil <Dintrozi> | |||
43. Ec .Cretzulescul | |||
44. Ec. Fontina vov. <Bovis, adica "Fintina Boului"sau "Popa Tatu" de azi> | |||
45. Ec. Lutheranorum ("Evangelista") | |||
46. Ec. Levede Vacharescu <metohul Episcopiei Rimnic> | |||
47. Ec. Bradu <Boteanu> ("Bradu") | |||
48. Ec. Battista <Batiste> ("Battista") | |||
49. Macellum <biserica Scaunele vechi de carme> ("Biserica Scaune") | |||
50. Bisserica Cosfintzi <cu sfinti sau Sibilele> (Bisserica Cosvinti) | |||
51. Ec. Otzetar ("Otzetar") | |||
52. Ec. Armenorum ("Visserica Armeni")("Ec.Armenorum") ("Biserica Armeneasca") | |||
Latest revision as of 22:49, 21 September 2025
==1770 Planul Orasului Bucuresti==
Planul Cartografic al Orasului Bucuresti din anul 1770
Primul plan, din punct de vedere cronologic, despre care avem cunostinte in ziua de astazi, este este un manuscris, colorat care se gaseste in Arhivele de stat din Moscova (fosta Arhiva centrala de stat de istorie militará a U.R.S.S. din Moscova). Planul a fost alcatuit, pe o foaie de 76x112 centimetri, de catre un autor anonim, in timpul razboiului din 1768-1774, si anume in anul 1770. Titlul, in ruseste, este "Planaul Orasului Bucuresti". Scara este 1/14x280, iar legenda in limba latina, amestecata cu unele elemente grecesti si romanesti, cuprinde, de asemenea, o miniatura a Turnului Coltei, in intregimea lui. Din punct de vedere istoric planul are o importanta majora deoarece pare sa fie cel mai vechi document cartografic al Bucurestilor.
Acest plan este anterior planului Sulzer cu aproximativ zece ani, si ii este superior pentru urmatoarele motive:
1.Are orientarea nord-sud (septentrion-midi) ,care incepe sa se aplice in cartografie cu incepere din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, spre deosebire de planul Sulzer, orientat vest-est, sau de planurile Purcel si Ernst, orientate sud-nord.
2.Legenda planului din 1770 a lcarei text se afla la sfirsitul acestui articol, cuprinde 63 numere, desemnind si localizind:
Curtea Domneasca, Mitropolia, 56 de manastiri si biserici(in socoteala intrind si hanurile Serban Voda si Coltea), un han(Zamfir): mai multe mori in patru puncte diferite ale Dimbovitei (de la Cotroceni pana ceva mai la nord de manastirea Vacaresti) notate sub un singur numar(40); trei poduri(cai): Podul Mogosoaiei, al Targului de Afara(Mosilor) si al Vergului (Calarasilor); ; pe cand legenda Sulzer cuprinde numai 28 de litere (sau pozitii), omitand importante edificii ca: hanurile Serban Voda, Coltea, Zamfir; asezamintele religioase: :Sarindar, Zlatari, Stavropoleos, Doamna Balasa, schitul Maicilor, Sf. Gheorghe Vechiu, Stelea, Sf. Vineri , Sf. Atanasie (Bucur), biserica Grecilor din Lipscani, biserica Armenilor, Marcuta, Pantelimon si multe altele, unele lipsind si din planurile alatuite cu 20 de ani mai tarziu de Purcel si Ernst.
3. Legenda mai cuprinde si 22 litere majuscule ,desemnand 21 case si terenuri ale celor mai cu vaza boieri din Bucuresti(litera R indicand "Puscaria", care se afla linga Curtea Veche domneasca, unde exista azi Piata Sf. Anton (Piata de flori), in timp ce Sulzer localizeaza in vatra orasului doar doua case boieresti, ale lui Brancoveanu si Ghica.
4. Planul din 1770 mai are localizate, fara sa fie numerotate, lipsind din legenda, inca 2 1de edificii religioase bucurestene, incepind cu biserica, Alba de pe podul Mogosoaiei si terminand cu Sf. Apostoli spre capatul caii Vacarestilor.
5.In acest plan se mai gasesc localizate si denumite, fara a fi mentionate in legenda: piata de la nord de Sf. Gheorghe Nou, inscrisa sub forma "Tergu Cucului", nefigurind insa nici un curs de apa (era de asteptat sa apara Bucurestioara); un teren intins notat "Scanini"(probabil o forma stilcita pentru "Scaune"),situat la o distanta apreciabila spre est de biserica "Scaunele de carme", ceea ce ar putea sa dea de inteles ca acolo vor fi functionat acum scaunele macelarilor, care in sec. XVII erau in dosul Coltei; Carvasaraua(vama), sub forma corupta "Carvasa", situata pe terenul unde strada Ion Ghica de azi da in strada Doamnei, adica acolo unde nu demult a fost bursa, iar acum functioneaza Biblioteca Centrala de stat, si unde planurile Ernst si Purcel arata (nr.21) ca prin anul 1790 se gasea casa "Morus"(Moruzi), carvasaraua mutandu-se dupa cate stim in vremea lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) in cladirea situata imediat la sud de Spitalul Coltea.
Se mai gasesc pe plan inca doua, "poduri": "Servan Voda" si "Calita" (Rahovei); doua mahalale: "Dovroteasa" si "Brosten", cum si semnele cartografice pentru doua fintini (fara denumiri), una la sud de biserica Batiste, care edificiu era situat atunci pe stanga strazii cu acest nume; cealalta aproape de bariera Tirgului de Afara, care fireste atunci se gasea, mai in interiorul teritoriului oraplui. Se mai indica in plan si "Colimina" (Colentina).
6. Atit edificiile consemnate, cit si ulitele si podurile (adica arterele mari de circulatie) sunt de regula bine situate si orientate in plan, denumirile sunt in general corect si clar redate atit inlegenda cat si in campul planului, depasind cu totul schita lui Sulzer, in care unele litere nu se disting, cu toata staruinta depusa de cercetator. Socotim util sa semnalam ca la arhiva istorico-militara din Moscova se gaseste (in fondul 192, dosarul 7) o reproducere mai buna (din cate am putut sa ne dam seama analizind legenda si trimiterile) a planului Sulzer.
Pe de alta parte, insasi executia tehnica a planului din 1770 este cu mult superioara planului Sulzer, prin siguranta liniilor si renuntarea la detaliile ce ingreuiaza folosirea izvorului cartografic (cum ar fi de pilda redarea colorata a pomilor si a intregii vegetatii din cadrul cladirilor luate in plan, care face ca numarul indicativ localizator esential pentru istoric, sa poata fi cu greu gasit in original, daca nu chiar imposibil, cind e vorba de copii fotografice, cum s-a putut usor observa de acei ce au studiat atent planurile Ernst si Purcel).[1][2]
Mai jos comentariile D-lui Mircea Monu, care vor aduce mai multa claritate.
La pct. 5, pasajul referitor la Vamă (”Carvasaraua (vama), sub forma corupta "Carvasa", situata pe terenul unde strada Ion Ghica de azi da in strada Doamnei, adica acolo unde nu demult a fost bursa, iar acum functioneaza Biblioteca Centrala de stat,”) este preluat ca atare din una dintre cele două surse bibliografice meționate la sfârșitul articolului: cartea istoricului C. C. Giurescu, apărută la Editura pentru Literatură București 1966, și ”Revista de istorie” nr. 5 din 1959... Din această cauză, realitățile de azi contrazic textul: 1) în 2025 nu putem spune ”acolo unde până nu de mult a fost Bursa”, căci Bursa a fost desființată în 1948, deci acum 77 de ani, ceea ce nu poate însemna ”până nu de mult”; 2) expresia ”iar acum funcționează Biblioteca Centrală de Stat” este contrazisă în 2025 de realitățile de azi - a) în ianuarie 1990, instituția și-a schimbat numele în Biblioteca Națională a României (BNaR), nume existent și azi; b) din 2012, BNaR funcționează într-un sediu nou, în Bd. Unirii nr. 22 (vechiul sediu fusese retrocedat în 2008 Camerei de Comerț și Industrie București, dar BNaR a mai funcționat încă patru ani în vechiul Palat al Bursei, până la finalizat sediul din Bd. Unirii)!... Deci este necesar să faceți ceva pentru a ieși din această situație - eu văd două posibilități: 1) cel mai simplu ar fi să indicați sursa înformației, adică, la sfârșitul pasajului cu Vama, citat de mine, deci după ultimul cuvânt din acesta, Stat, puneți [ 1 ], care se referă la cartea lui Giurescu, sau [ 2 ], care se referă la ”Revista de istorie”, ori [ 1 ] și [ 2 ], după cum este cazul, ceea ce mai necesită o mică adăugare (completare) la bibliografie , la pct. 1 - după Giurescu, puneți virgulă și adăugați: Editura pentru Literatură București, 1966 (această variantă presupune că toți cititorii Grupului ”Bda” știu că acum BCS este BNaR și că sediul acesteia nu mai este în str. Doamnei, ci în bd. Unirii) ; 2) renunțați la textul din [ 1 ] și/sau [ 2 ] și adăugați un text adecvat realităților de azi (personal, aș modifica partea a doua a citatului, ”adica acolo unde nu demult a fost Bursa, iar acum functioneaza Biblioteca Centrala de Stat”, pe care aș redacta-o astfel: ”în fostul Palat al Bursei și al Camerei de Comerț și Industrie București, unde a funcționat, în perioada 1955-2012, Biblioteca Centrală de Stat, devenită, din 1990, Biblioteca Națională a României,”)...


Legenda planului
1. Aula vel residentia principis "palatul sau resedinta principelui (pe plan, scris: "Corte",exista si biserica.
2. Ecclesia Mitropolitana ("Mitropolie")
Alonasteria:
3. St. Georgij <Novi> (imediat spre nord: "TerguCuelu") - Sf. Gheorghe Nou si Targul Cucului
4. Ecclesia et nosocomium Koltzae (biserica si spitalul Coltei) ("Koltza")
5. Radul Woda ("Radu Voda")
6. Wacharesti ("Vacaresti")
7. Michal Woda ("Mihai Voda")
8. Kotrutzenni ("Cotrotzeni") ("Cotroceni")
9. St.Panteleimon
10. Ec<clesia> Marcutzae ("Marcutza") ("Marcuta")
11. Scarlat Woda ("Sf. Spiridon Nou")
12. St. Ecaterinae ("Sf. Ecaterina")
13. St. Ioannis ("Ioannes")
14. Stauropoleos ("Staure poleos")
15. Han Serban Woda (si biserica) (alaturi in lungul strazii Lipscani, scris: "Servan Voda")
16. Slattari (n-are numar la m-re,ci la cladirea de pe Lipscani)
17. St. Spiridonis Veteris (pe stinga Dambovitei)
18. Arhimandritae ("Sf. Apostoli")
19. Anthimo ("Antchimo")
20. Calogreas skitae <Schitul Maicelor>
21. Sarandariae ("Sarandaria")
22. St.Sabbae ("St. Sava")
23. Han Koltza <si biserica>
24. Han Zaffiri <Zamfir>
25. Dominae Balassae ("Domina Balassa")
26. Bisserica Grecae (Biserica Greca)
27. Ec. Papistarum (pe plan: "Franciscana", adica "Baratia")
28. St. Georgij Veteris (St. Georgijal Vechio")(Sf. Gheorghe Vechi)
29 .Stellaec ec<,lesia> ("Stella")
30. St. Paraschevae <Sf. Vineri> (Sfanta Paraschiva)
31. Vergulae <biserica Sf. Mina a lui Vergu> ("Virgulae")
32. Udercan ec.<Udrican> ("Odercan")
33. Lukatzi ("Lukatzi") (Lucaci)
34. Bisserica Protopopae (Bisserica Protopopa) <Sf. Nicolae, Nicolae-Jignita>
35. Tabatzi <Sf. Nicolae din Strbi> ("Tabatzi")
36. St. Athanasij <Bucur>
37. Foisore Ec<clesia> (Foisor?)
38. Dudesti <si biserica>.
39. Ec. Mbrosteni <Sf. Nicolae, numita sec.XIX "Tabaci"> ("Brosteni")
40. Mollae aquariae <mori de apa>
41. Ec. Gianni ("Viserica Iani")
42. Ec. Ntruzil <Dintrozi>
43. Ec .Cretzulescul
44. Ec. Fontina vov. <Bovis, adica "Fintina Boului"sau "Popa Tatu" de azi>
45. Ec. Lutheranorum ("Evangelista")
46. Ec. Levede Vacharescu <metohul Episcopiei Rimnic>
47. Ec. Bradu <Boteanu> ("Bradu")
48. Ec. Battista <Batiste> ("Battista")
49. Macellum <biserica Scaunele vechi de carme> ("Biserica Scaune")
50. Bisserica Cosfintzi <cu sfinti sau Sibilele> (Bisserica Cosvinti)
51. Ec. Otzetar ("Otzetar")
52. Ec. Armenorum ("Visserica Armeni")("Ec.Armenorum") ("Biserica Armeneasca")