Biserica Batistei

==Biserica Batiștei ==

Biserica Batiștei Biserica Batiștei Preziosi 1869 Adresa: Str. Batiștei Nr. 21 Biserica de rit: Ortodox Hram: Adormirea Sf. Ana și Cuvioasa Parascheva Ctitoria: Manciu? Ani in existenta: 1654-Prezent Autor: Cornel D. *Str. Batiștei *Biserici *Biserici ortodoxe române Google Maps

Cunoscuta si sub numele de Biserica „Sf. Nicolae” - Batiște

Prima biserica din lemn a fost inaltata pe vremea lui Matei Basarab in jur de 1654. Biserica a fost prima dată menţionată în documente din 5 aprilie 1660, semnate de un nume preot Neagul car semneaza: „diata lui Pătraşco, fiul lui Cazan din Zălogi”: ”Şi am scris eu, popa Neagul ot Bucureşti la bisearica la Batişte”.

Biserica din lemn a fost reconstruita in urma unui incendiu devastator, probabil in 1739. Domnitorul Constantin Mavrocordat a contribuit cu bani la repararea/reconstruirea bisericii. Prezenţa pomelnicului domnitorului în arhiva bisericii este un indiciu clar că acesta a sprijinit şi refacerea Bisericii Batiştei.

Actuala biserica dateaza din anul 1763. Un anume Manciu, vătaf de măcelari, îm­preună cu familia lui şi alţi mahalagii, a înlocuit construcţia din lemn cu actuala clădire din zid, după cum reiese din pisania cioplită în piatră deasupra uşii de intrare. Din acest motiv in deceniile urmatoare biserica şi mahalaua au fost numite uneori a Manciului sau a Mănciuleştilor, după numele urmaşilor săi. Manciu a murit în 1766 şi este îngropat în bi­serică în pronaos în partea sudică, loc rezervat pentru ctitori.

"Biserica a fost finalizată la 14 octombrie 1763, data pisaniei, iar construcţia începuse prin luna iulie. Acest fapt este indicat şi de hramurile bi­sericii: Sfânta Cuvioasă Parascheva prăznuită la 14 octombrie, deci chiar data terminării bi­sericii, iar celelalte sunt Adormirea Sfintei Ana și Sfânta Muceniţă Paraschevi, serbate la 25 şi, respectiv, 26 iulie – zile ce ar indica începe­rea lucrărilor la construcţia bisericii. Hramul Adormirea Sfintei Ana este unic în Bucureşti."

Imaginea bisericii apare cel mai devreme în­tr-un desen în peniţă, datat 3 februarie 1813, opera lui Ioan sin Dobre, cojocar şi cântăreţ al bisericii. Sfântul locaş era înconjurat de un gard înalt de lemn, iar cele două turle par a fi din piatră. Nu arată ca şi cum ar fi suferit de pe urma cutremurului din 1802 şi nu apare nicio informaţie de acest gen în arhiva bisericii.

Pictorul italian Domenico Preziosi a realizat în anul 1869 o remarcabilă acuarelă reprezentând sfântul "locaş". Zece ani mai tarziu se pare ca biserica se afla intr-o stare de decrepitudine avansata. In 1883 biserica intra in reparatii intensive dar se pare ca "schimbă­rile făcute au stricat frumuseţea de odinioară a locaşului".

„Reparaţia de la 1883 a astupat pridvorul, a stricat brâiele cu totul, a astupat absidele şi a stricat şi forma turlelor. Tot nemeş­terii de la 1883 au stricat şi ferestrele frumos încadrate în tocuri de piatră sculptate şi au des­chis nişte ferestre mari, prea mari în comparaţie cu înălţimea zidurilor, tăind chiar din bolţi, au stricat stâlpii interiori ce despărţeau pronaosul de naos, au stricat palamarul din pronaos în care se suiau în timpul slujbei femeile; şi fiind­că nu le mai plăcea chipul sfinţilor cu uitătură aspră la prostia omenească şi supţi de ajunare ca să fie pildă îmbuibaţilor, au pus un nemeş­ter zugrav şi a croit chipuri de sfinţi mucenici şi muceniţe cu haine căzute în falduri.”

In anii 1905-1906 s-au facut mai multe reparatii cosmetice: "s-a poleit tâmpla, s-a spălat pictura, s-au făcut străni noi, s-au îmbrăcat în argint toate icoanele din tâmplă, s-au făcut vitralii la feres­tre, s-a învelit biserica, s-a împrejmuit curtea".

Intre 1929 si 1930 biserica a tre­cut din nou prin reparaţii radicale si din nou in 1938.

Biserica a fost restaurată după modelul original ultima dată în anii ’90.

În curtea bisericii se află un dud a cărui vârstă se spune că depăşeşte 300 de ani, motiv pentru care a fost inclus în lista monumentelor naturii din Bucureşti.

 Biserica Batistei, emblematica pentru a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, se afla in centrul orasului Bucuresti, de-a lungul actualei strazi J. L. Calderon, care trecea paraiasul Bucurestioara, ce ajungea pana in mahalaua Scaune, unde locuiau macelarii din Bucuresti.
 Numele bisericii - Batiste - are mai multe explicatii: Nicolae Iorga ne spune, dar fara nici o dovada, ca ar fi putut fi o ctitorie a lui Baptista (Batiste) Vevelli, sfetnicul si prietenul lui Radu Mihnea Voda. Alta parere, mai apropiata de realitate, arata ca numele bisericii provine de la o balta de pe cursul paraului Bucurestioara, in care se adapau si se tolaneau vitele, denumita "bateliste" sau"batiste".
 Cel mai vechi lacas a fost ctitorit de enoriasi, probabil din lemn, in vremea domniei lui Matei Basarab. Aceasta biserica a fost poate refacuta inainte de 5 Aprilie 1660, dupa distrugerile pricinuite de incendierea Bucurestilor de catre oamenii lui Constantin Serban Basarab Voda, iar apoi de catre tatari, in 1659.
 Lacasul de astazi a fost construit conform pisaniei: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu indemnarea Duhului Sfant, ridicatu-s-au aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, care sa cinsteasca hramul Sfintei Ana, a sfintiei sale Paraschevi si mucenita Parascheva, care din temelia ei s-a ridicat si s-au infrumusetat cu toata cheltuiala dumnealui vataful Manciul si a sotiei dumnealui Ilinchi. . . . . . sunt enumerati ctitori. . . la anul de la zidirea lumii 7274, iar de la Hristos 1764, luna octomvrie 14. 
 In 1763, Manciu, vataf de macelari, impreuna cu familia lui, a inlocuit constructia de lemn cu actuala cladire din zid. Pictura, de o deosebita frumusete dateaza din acele vremuri, dar numele pictorului a ramas necunoscut. Initial tampla bisericii a fost construita din caramida, dar cutermurul din 1838 a subrezit-o. In 1850 a fost daramata si inlocuita 
cu una din lemn - donatie a unor boieri. Intre 1883-1884, Preotul Mina Bugetianu si epitropii sai au reparat biserica fara sa respecte forma originala a cladirii.
 Biserica a fost reparata in 1860, dupa un incendiu ce a cuprins orosul in ziua Sf. Pasti a anului 1847, apoi in 1883, 1899, 1906, pastrand, in general, forma din 1764. Cele mai importante modificari i-au fost aduse de refacerea radicala a fatadelor din 1860 si 1883, cand acestea au primit un stil neoclasic, i-a fost inchis cu zidarie pridvorul si i-au fost refacute turlele.
 In 1938, cu ocazia lucrarilor de restaurare, au fost regasite importante elemente arhitectonice originale, care fusesera acoperite cu straturi groase de tencuiala, ori cu adaosuri de zidarie. Cu acel prilej, ambele turle, care erau din lemn, au fost rezidite pe bazele lor originale, iar pridvorului i-au fost reconstituite golurile si arcadele.
 Biserica Batistei are planul treflat, cu pridvor, cu pronaosul usor supralargit, doua turle. Cele trei adside sunt semicirculare la interiorsi pentagonale la exterior. Pridvorul deschis, specific arhitecturii secolului al XVIII-lea, are trei arcate frontale, cea din mijloc mai ingusta, iar lateral cate una, toate inchise cu arce polilobate, subliniate cu arhivolte asemanea, rezemate pe stalpi masivi de zidarie, asezati pe postamentul ce continua soclul cladirii.
 Pronaosul, marginit de ziduri foarte groase, care preiau greutatea clopotnitei, este acoperit cu o calota sferica turtita, racordata la ziduri prin doua perechi de arce, cele dinspre est si vest inguste, iar cel dinspre nord si sud foarte late. Turnul-clopotnita, cu putin mai mic decat turla Pantocratorului, are planul octogonal, cu opt ferestre alungite, subliniate de arcadele in retragere, muchiile laturilor turlei fiind evidentiate prin colonete semicilindrice, pe care se sprijina cate trei arhivolte succesive.
 Intre pronaos si naos au fost patru stalpi sustinand trei arcade, toate suprimate, ramanand numai arcul dublou. Initial, tampla bisericii a fost construita din caramida, dar cutremurul din 1838 a subrezit-o. In 1850 a fost daramata si inlocuita cu una din lemn, donatie a unor boieri ai vremii. Peretii interiori sunt aproape integral acoperiti cu fresce.
 Pictura originala, din 1763, lucrata de un pictor necunoscut, a fost acoperita cu alta in ulei la 1883, ulterior curatata in 1940 de pictorul Ioan Mihail. 
 Din iulie 1984, biserica Batistei a intrat intr-o noua perioada de consolidari si de transformari radicale. In 1996 lucrarile au fost reluate si terminate la sfarsitul lui 1999.
 Arhitectura exterioara este specifica bisericilor ctitorite catre si dupa jumatatea veacului al XVIII-lea. Astfel fatadele bisericii sunt impartite in doua registre principale, inegale, printr-un brau, cel superior fiind, la randu-i, divizat in doua printr-un ciubuc. Registrul inferior, foarte lat, este ritmat cu arcuri in acolada. 
 Braul este din piatra, sculptata. Registrul superior, mai ingust, are in jumatatea inferioara un sir de medalioane, jumatatea superioara fiind
 complet neteda. Fetele bazelor turlelor au cate 3 medalioane. Toate medalioanele si nisele mentionate sunt pictate cu icoane de sfinti. 
Nisele patrate ale pridvorului contin icoanele sfintelor Ana, Parascheva si Mucenita Paraschevei, iar medalioanele de colt, pe Sf. Apostoli Petru si Pavel. Medalioanele patrate sunt un exemplu rar in arhitectura bisericeasca.
 Biserica Batistei a inspirat realizarea unor acuarele, de catre cunoscutii pictori Carol Popp de Szatmary, in 1860, si de catre Domenico Preziosi, in 1869. Dupa Revolutia din 1989, Biserica Batistei a cunoscut o perioada de inflorire, in urma lucrarilor capitale ce s-au executat: consolidare, reintegrare, restaurare, conservare precum si alte lucrari. Mai bine de 50 de ani, cu exceptia refacerii turlei centrale dupa cutremurul din 1977, in Biserica Batistei nu s-a facut nici o lucrare sau reparatie.
 La date de 1 iulie 1984 a fost numit ca Paroh Preotul Mircea Despoiu, care a preluat Biserica Batistei intr-o stare jalnica, din toate punctele de vedere. Tinand cont de aceasta stare de lucru, Preotul Paroh a fost initiatorul si promotorul unui proiect de mare anvergura si perspectiva reala in folosul bisericii.

• 

  1851

• 

  Biserica Batiştei, 1860, Szathmary

• 

  Biserica Batiștei Preziosi 1869

• 

• 

  Victoriei Nr. 123

• 

  1977

• 

  1965 dudul a cărui vârstă se spune că depăşeşte 300 de ani

• 

  1965 dudul a cărui vârstă se spune că depăşeşte 300 de ani

• 

  1965 dudul a cărui vârstă se spune că depăşeşte 300 de ani

• 

  1965 dudul a cărui vârstă se spune că depăşeşte 300 de ani

..

..

..

..

..

Links: Biserica Batiștei Biserica Batiștei Parohia Batiştei Loading comments... Return to top Referinta: