Palatul Senatului - Revision history

Cornel at 14:06, 28 March 2025

2025-03-28T14:06:06Z

← Older revision		Revision as of 14:06, 28 March 2025
Line 83:		Line 83:

	<gallery mode="packed-hover">		<gallery mode="packed-hover">
			1932_Podul_Mihai_voda-colina-arsenalului-urbanismul-1932.jpg\|Urbanismul 1932
	</gallery>		</gallery>

Cornel at 00:49, 10 March 2025

2025-03-10T00:49:43Z

← Older revision		Revision as of 00:49, 10 March 2025
Line 15:		Line 15:

	'''Autor''': Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]		'''Autor''': Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]
	[[~~Calea Victoriei~~]] [[Imobile\|Palate/Imobile]]		[[Piata Senatului]] [[Imobile\|Palate/Imobile]]
	\|}		\|}
	Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.		Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.

Cornel at 00:49, 10 March 2025

2025-03-10T00:49:12Z

@@ Line 17: / Line 17: @@
   *[[Calea Victoriei]]  *[[Imobile|Palate/Imobile]]
 |}
 Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.

Cornel at 00:48, 10 March 2025

2025-03-10T00:48:21Z

← Older revision		Revision as of 00:48, 10 March 2025
Line 1:		Line 1:
	==<span style="color: #051B15;">==Palatul Senatului==</span> ==		==<span style="color: #051B15;">==Palatul Senatului==</span> ==
	{\| class="wikitable~~" style~~="~~width: 50%;~~" ~~style~~="~~margin: auto;~~"		{\| class=wikitable align=right border="3"
	\| style="~~width: 20%;~~ color: ~~blue~~;"\|~~Localizare~~: Piata Senatului Nr. 2
	~~\| style="width~~: ~~10%"\|~~ Ani in existenta: -		\|scope="col" align=center\| <big>''' <span style="color: DarkSlateGray;">Palatul Senatului</span> '''</big>
	\|-		[[File:Palatul_Senatului_C.png\|300px\|thumb\|center\|]]
	~~\|style="font-style: italic; color: DarkSlateGray;" \| Adresa alternativa:~~		'''Adresa''': Piata Senatului Nr. 2
	~~\|style="font-style: italic; color: blue;" \|~~ [https://maps.app.goo.gl/EUgnUv88pbieALZ57 Google Maps]
	\|-		'''Adresa alternativa''': Str. Danielopol Gheorghe
	~~\|style="font-style~~: ~~italic; color:DarkCyan;" \|[[Cladiri Istorice]] [[Piata Senatului]] *[[Casele Toma Cantacuzino]]~~
	~~\| style="font-style: italic; color: FireBrick;" \|~~ Autor: Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]		'''Ani in existenta''': Doar in faza de proiect

			[https://maps.app.goo.gl/EUgnUv88pbieALZ57 '''Google Maps''']

			'''In cladire au functionat''': Palatul Culturii Romane, Expo Basarabia

			'''Autor''': Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]
			[[Calea Victoriei]] [[Imobile\|Palate/Imobile]]
	\|}		\|}



	~~<pre style="color: blue"></pre>~~






	Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.		Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.

Line 20:		Line 33:

	Prin constituția din 1923, Senatul și Adunarea Deputaților au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt care a marcat o etapă nouă în evoluția politicii in Romania.		Prin constituția din 1923, Senatul și Adunarea Deputaților au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt care a marcat o etapă nouă în evoluția politicii in Romania.
	~~[[File:Palatul_Senatului_C.png\|240px\|right\|\|]]~~
	Senatul României nu a avut inițial nici o clădire desemnata expres pentru bunul mers al activităților.		Senatul României nu a avut inițial nici o clădire desemnata expres pentru bunul mers al activităților.
	Ședințele Senatului se țineau in diferite locale din București.		Ședințele Senatului se țineau in diferite locale din București.
Line 29:		Line 42:

	După 1910 situația a devenit tot mai urgenta, necesitatea unui local propriu fiind discutata in cursul mai multor întruniri ale Senatului. In final s-a luat hotărârea pentru construirea unui local propriu si eventual au fost alocate fondurile necesare. Astfel încât in 1912 se începuse turnarea fundațiilor noului senat.		După 1910 situația a devenit tot mai urgenta, necesitatea unui local propriu fiind discutata in cursul mai multor întruniri ale Senatului. In final s-a luat hotărârea pentru construirea unui local propriu si eventual au fost alocate fondurile necesare. Astfel încât in 1912 se începuse turnarea fundațiilor noului senat.
	~~[[File:1912,_Palatul_Brâncoveanu_înainte_de_demolare.jpg\|240px\|left\|Casele Toma Cantacuzino\|]]~~
	Locul ales pentru construirea senatului se afla in zona centrului vechi al orașului. Zona respectiva se aflase in stăpânirea familiei Brâncoveanu de generații. In aceasta zona se afla și reședința temporara a lui Constantin Brâncoveanu, imediat după focul care distrusese Curtea lui cea mare din piața Bibescu-Voda. Acest palat, a trecut in posesia lui Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaș al Basarabilor Brâncoveni, si a fost dat ca zestre fiicei sale adoptiva Joița.		Locul ales pentru construirea senatului se afla in zona centrului vechi al orașului. Zona respectiva se aflase in stăpânirea familiei Brâncoveanu de generații. In aceasta zona se afla și reședința temporara a lui Constantin Brâncoveanu, imediat după focul care distrusese Curtea lui cea mare din piața Bibescu-Voda. Acest palat, a trecut in posesia lui Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaș al Basarabilor Brâncoveni, si a fost dat ca zestre fiicei sale adoptiva Joița.
	La căsătoria Joiței cu Gheorghe Bibescu, "Palatul cel mic", așa cum era numit, a revenit acestuia si i-a servit ca reședința chiar după alegerea lui ca Domn al Munteniei. Gheorghe Bibescu-fiul a fost moștenitorul direct, si mai târziu fiul acestuia George-Valentin Bibescu.		La căsătoria Joiței cu Gheorghe Bibescu, "Palatul cel mic", așa cum era numit, a revenit acestuia si i-a servit ca reședința chiar după alegerea lui ca Domn al Munteniei. Gheorghe Bibescu-fiul a fost moștenitorul direct, si mai târziu fiul acestuia George-Valentin Bibescu.
Line 36:		Line 49:
	La moartea acestuia terenurile au fost vândute Statului; terenul dinspre calea Rahovei a servit pentru ridicarea Palatului justiției, iar restul împreuna cu vechea clădire, "Palatul cel mic", a fost dat ca local Institutului antirabic, la întemeierea lui de către profesorul Victor Babeș. Această clădire a fost demolată si in 1912 au început lucrările pentru construirea noului Palat al Senatului.		La moartea acestuia terenurile au fost vândute Statului; terenul dinspre calea Rahovei a servit pentru ridicarea Palatului justiției, iar restul împreuna cu vechea clădire, "Palatul cel mic", a fost dat ca local Institutului antirabic, la întemeierea lui de către profesorul Victor Babeș. Această clădire a fost demolată si in 1912 au început lucrările pentru construirea noului Palat al Senatului.
	O alta versiune a evenimentelor ne spune ca terenurile au fost preluate de către stat iar clădirea respectiva a fost demolata datorita stării avansate de degradare.		O alta versiune a evenimentelor ne spune ca terenurile au fost preluate de către stat iar clădirea respectiva a fost demolata datorita stării avansate de degradare.
			[[File:1912,_Palatul_Brâncoveanu_înainte_de_demolare.jpg\|240px\|left\|Casele Toma Cantacuzino\|]]
	Palatul Senatului a fost început după planurile D-lor Arhitecți Ernest Doneaud si Dimitrie		Palatul Senatului a fost început după planurile D-lor Arhitecți Ernest Doneaud si Dimitrie
	Maimarolu, cărora li s-a decernat premiul I Ex-aequo la concursul ce s-a ținut în acest scop. Aceștia sunt aceiași doi arhitecți care, în acei ani întocmeau si proiectul pentru Palatul Cercului Militar.		Maimarolu, cărora li s-a decernat premiul I Ex-aequo la concursul ce s-a ținut în acest scop. Aceștia sunt aceiași doi arhitecți care, în acei ani întocmeau si proiectul pentru Palatul Cercului Militar.

Cornel at 01:36, 8 March 2025

2025-03-08T01:36:21Z

Cornel at 15:31, 7 March 2025

2025-03-07T15:31:23Z

← Older revision		Revision as of 15:31, 7 March 2025
Line 100:		Line 100:

	[https://www.facebook.com/florin.cetateanu/posts/10206549295888235 Vechiul Senat]		[https://www.facebook.com/florin.cetateanu/posts/10206549295888235 Vechiul Senat]

			[https://inbucuresti.cd1inc.com/index.php?title=Casele_Toma_Cantacuzino Casele Toma Cantacuzino]

	\|}		\|}

Cornel at 15:16, 7 March 2025

2025-03-07T15:16:07Z

← Older revision		Revision as of 15:16, 7 March 2025
Line 29:		Line 29:

	După 1910 situația a devenit tot mai urgenta, necesitatea unui local propriu fiind discutata in cursul mai multor întruniri ale Senatului. In final s-a luat hotărârea pentru construirea unui local propriu si eventual au fost alocate fondurile necesare. Astfel încât in 1912 se începuse turnarea fundațiilor noului senat.		După 1910 situația a devenit tot mai urgenta, necesitatea unui local propriu fiind discutata in cursul mai multor întruniri ale Senatului. In final s-a luat hotărârea pentru construirea unui local propriu si eventual au fost alocate fondurile necesare. Astfel încât in 1912 se începuse turnarea fundațiilor noului senat.
			[[File:1912,_Palatul_Brâncoveanu_înainte_de_demolare.jpg\|240px\|left\|]]
	Locul ales pentru construirea senatului se afla in zona centrului vechi al orașului. Zona respectiva se aflase in stăpânirea familiei Brâncoveanu de generații. In aceasta zona se afla și reședința temporara a lui Constantin Brâncoveanu, imediat după focul care distrusese Curtea lui cea mare din piața Bibescu-Voda. Acest palat, a trecut in posesia lui Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaș al Basarabilor Brâncoveni, si a fost dat ca zestre fiicei sale adoptiva Joița.		Locul ales pentru construirea senatului se afla in zona centrului vechi al orașului. Zona respectiva se aflase in stăpânirea familiei Brâncoveanu de generații. In aceasta zona se afla și reședința temporara a lui Constantin Brâncoveanu, imediat după focul care distrusese Curtea lui cea mare din piața Bibescu-Voda. Acest palat, a trecut in posesia lui Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaș al Basarabilor Brâncoveni, si a fost dat ca zestre fiicei sale adoptiva Joița.
	La căsătoria Joiței cu Gheorghe Bibescu, "Palatul cel mic", așa cum era numit, a revenit acestuia si i-a servit ca reședința chiar după alegerea lui ca Domn al Munteniei. Gheorghe Bibescu-fiul a fost moștenitorul direct, si mai târziu fiul acestuia George-Valentin Bibescu.		La căsătoria Joiței cu Gheorghe Bibescu, "Palatul cel mic", așa cum era numit, a revenit acestuia si i-a servit ca reședința chiar după alegerea lui ca Domn al Munteniei. Gheorghe Bibescu-fiul a fost moștenitorul direct, si mai târziu fiul acestuia George-Valentin Bibescu.

Cornel at 15:09, 7 March 2025

2025-03-07T15:09:19Z

← Older revision		Revision as of 15:09, 7 March 2025
Line 7:		Line 7:
	\|style="font-style: italic; color: blue;" \| [https://maps.app.goo.gl/EUgnUv88pbieALZ57 Google Maps]		\|style="font-style: italic; color: blue;" \| [https://maps.app.goo.gl/EUgnUv88pbieALZ57 Google Maps]
	\|-		\|-
	\|style="font-style: italic; color:DarkCyan;" \|*[[Cladiri Istorice]]		\|style="font-style: italic; color:DarkCyan;" \|[[Cladiri Istorice]] [[Piata Senatului]]
	\| style="font-style: italic; color: FireBrick;" \| Autor: Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]		\| style="font-style: italic; color: FireBrick;" \| Autor: Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]
	\|}		\|}
	<pre style="color: blue">

	</pre>
			<pre style="color: blue"></pre>
	Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.		Istoria Senatului României începe o data cu Unirea Principatelor Române din 1859. Aceasta a fost un moment cheie pentru reorganizarea democratică a structurilor politice și administrative. Reforma legislativă și instituțională, începută sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a dat noului stat național român o fizionomie modernă, cu legi, norme și structuri politice similare cu cele din țările democrațiilor europene.

Line 19:		Line 20:

	Prin constituția din 1923, Senatul și Adunarea Deputaților au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt care a marcat o etapă nouă în evoluția politicii in Romania.		Prin constituția din 1923, Senatul și Adunarea Deputaților au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt care a marcat o etapă nouă în evoluția politicii in Romania.
			[[File:Palatul_Senatului_C.png\|240px\|right\|]]
	Senatul României nu a avut inițial nici o clădire desemnata expres pentru bunul mers al activităților.		Senatul României nu a avut inițial nici o clădire desemnata expres pentru bunul mers al activităților.
	Ședințele Senatului se țineau in diferite locale din București.		Ședințele Senatului se țineau in diferite locale din București.

Cornel at 22:58, 21 February 2025

2025-02-21T22:58:25Z

@@ Line 13: / Line 13: @@
 </pre>
@@ Line 30: / Line 93: @@
 <pre  "color: DarkSlateGray">Links:</pre>
 [https://bucurestiuluitat.blogspot.com/2020/04/palatul-senatului.html Senatul]
 |}

Cornel at 03:28, 21 November 2024

2024-11-21T03:28:15Z

← Older revision		Revision as of 03:28, 21 November 2024
Line 23:		Line 23:

	<pre style="color: blue"></pre>		<pre style="color: blue"></pre>
	<gallery mode="packed-hover" caption="~~Arhivele Statului~~">		<gallery mode="packed-hover" caption="Palatul Senatului">
	~~Podul_Izvor,_Arhivele_Statului,_1930.jpg\|Podul Izvor, Arhivele Statului, 1930.~~
	</gallery>		</gallery>
	{\| class="wikitable" style="width: 100%;" style="margin: auto;" style="text-align: left;"		{\| class="wikitable" style="width: 100%;" style="margin: auto;" style="text-align: left;"

← Older revision		Revision as of 01:36, 8 March 2025
Line 7:		Line 7:
	\|style="font-style: italic; color: blue;" \| [https://maps.app.goo.gl/EUgnUv88pbieALZ57 Google Maps]		\|style="font-style: italic; color: blue;" \| [https://maps.app.goo.gl/EUgnUv88pbieALZ57 Google Maps]
	\|-		\|-
	\|style="font-style: italic; color:DarkCyan;" \|[[Cladiri Istorice]] [[Piata Senatului]]		\|style="font-style: italic; color:DarkCyan;" \|[[Cladiri Istorice]] [[Piata Senatului]] *[[Casele Toma Cantacuzino]]
	\| style="font-style: italic; color: FireBrick;" \| Autor: Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]		\| style="font-style: italic; color: FireBrick;" \| Autor: Cornel D. [[File:Cd1.png\|16px\| ]]
	\|}		\|}
Line 20:		Line 20:

	Prin constituția din 1923, Senatul și Adunarea Deputaților au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt care a marcat o etapă nouă în evoluția politicii in Romania.		Prin constituția din 1923, Senatul și Adunarea Deputaților au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt care a marcat o etapă nouă în evoluția politicii in Romania.
	[[File:Palatul_Senatului_C.png\|240px\|right\|]]		[[File:Palatul_Senatului_C.png\|240px\|right\|\|]]
	Senatul României nu a avut inițial nici o clădire desemnata expres pentru bunul mers al activităților.		Senatul României nu a avut inițial nici o clădire desemnata expres pentru bunul mers al activităților.
	Ședințele Senatului se țineau in diferite locale din București.		Ședințele Senatului se țineau in diferite locale din București.
Line 29:		Line 29:

	După 1910 situația a devenit tot mai urgenta, necesitatea unui local propriu fiind discutata in cursul mai multor întruniri ale Senatului. In final s-a luat hotărârea pentru construirea unui local propriu si eventual au fost alocate fondurile necesare. Astfel încât in 1912 se începuse turnarea fundațiilor noului senat.		După 1910 situația a devenit tot mai urgenta, necesitatea unui local propriu fiind discutata in cursul mai multor întruniri ale Senatului. In final s-a luat hotărârea pentru construirea unui local propriu si eventual au fost alocate fondurile necesare. Astfel încât in 1912 se începuse turnarea fundațiilor noului senat.
	[[File:1912,_Palatul_Brâncoveanu_înainte_de_demolare.jpg\|240px\|left\|]]		[[File:1912,_Palatul_Brâncoveanu_înainte_de_demolare.jpg\|240px\|left\|Casele Toma Cantacuzino\|]]
	Locul ales pentru construirea senatului se afla in zona centrului vechi al orașului. Zona respectiva se aflase in stăpânirea familiei Brâncoveanu de generații. In aceasta zona se afla și reședința temporara a lui Constantin Brâncoveanu, imediat după focul care distrusese Curtea lui cea mare din piața Bibescu-Voda. Acest palat, a trecut in posesia lui Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaș al Basarabilor Brâncoveni, si a fost dat ca zestre fiicei sale adoptiva Joița.		Locul ales pentru construirea senatului se afla in zona centrului vechi al orașului. Zona respectiva se aflase in stăpânirea familiei Brâncoveanu de generații. In aceasta zona se afla și reședința temporara a lui Constantin Brâncoveanu, imediat după focul care distrusese Curtea lui cea mare din piața Bibescu-Voda. Acest palat, a trecut in posesia lui Grigore Brâncoveanu, ultimul urmaș al Basarabilor Brâncoveni, si a fost dat ca zestre fiicei sale adoptiva Joița.
	La căsătoria Joiței cu Gheorghe Bibescu, "Palatul cel mic", așa cum era numit, a revenit acestuia si i-a servit ca reședința chiar după alegerea lui ca Domn al Munteniei. Gheorghe Bibescu-fiul a fost moștenitorul direct, si mai târziu fiul acestuia George-Valentin Bibescu.		La căsătoria Joiței cu Gheorghe Bibescu, "Palatul cel mic", așa cum era numit, a revenit acestuia si i-a servit ca reședința chiar după alegerea lui ca Domn al Munteniei. Gheorghe Bibescu-fiul a fost moștenitorul direct, si mai târziu fiul acestuia George-Valentin Bibescu.