Cofetaria Capsa - Revision history

Cornel at 15:18, 28 October 2025

2025-10-28T15:18:41Z

← Older revision		Revision as of 15:18, 28 October 2025
Line 46:		Line 46:
	Noua locala, pe langa faptul ca se afla intr-una din cele mai selecte zone ale orasului, unde se aflau Teatrul National, hoteluri, restaurante si pravalii de lux, era intr-o zona cu o istorie bogata. Spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, pe Podul Mogosoaiei, se aflau casele si "atenansele" marelui vornic Radu Slatineanu. Familia Slatineanu a ramas in posesia acestor terenuri pentru cateva generatii. Dupa 1812, in partea din fund a terenului Slatineanu, sasul Mathias Brody a deschis prima diorama din Bucuresti. Intre 1828 si 1829, grecul Ieronim Momolo a deschis tot aici o sala de teatru. Afacerile mergand bine Ieronim Momolo cumpara de la cele doua fiice ale lui lancu casele numite Slatineanu.		Noua locala, pe langa faptul ca se afla intr-una din cele mai selecte zone ale orasului, unde se aflau Teatrul National, hoteluri, restaurante si pravalii de lux, era intr-o zona cu o istorie bogata. Spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, pe Podul Mogosoaiei, se aflau casele si "atenansele" marelui vornic Radu Slatineanu. Familia Slatineanu a ramas in posesia acestor terenuri pentru cateva generatii. Dupa 1812, in partea din fund a terenului Slatineanu, sasul Mathias Brody a deschis prima diorama din Bucuresti. Intre 1828 si 1829, grecul Ieronim Momolo a deschis tot aici o sala de teatru. Afacerile mergand bine Ieronim Momolo cumpara de la cele doua fiice ale lui lancu casele numite Slatineanu.

	Revenind la fratii Capsa, acestia inchiriasera localul de la urmasii lui Ieronim Momolo cu 132 galbeni pe an. Cofetaria lor, a fost deschisa la 23 aprilie 1868, sub firma "La doi frati, ~~Constantin~~ si Grigore Capsa", si se asemana ca mobilier si prezentare cu cele mai rafinate firme din centrele europene.		Revenind la fratii Capsa, acestia inchiriasera localul de la urmasii lui Ieronim Momolo cu 132 galbeni pe an. Cofetaria lor, a fost deschisa la 23 aprilie 1868, sub firma "La doi frati, Vasile si Grigore Capsa", si se asemana ca mobilier si prezentare cu cele mai rafinate firme din centrele europene.

	Podul Mogosoaiei, la acea data, In locul birnelor de lemn, era pavat cu piatra cubica si devine artera principala pe care protipendada orasului isi facea obisnuita "trecere" sau plimbare. Cofetaria fratilor Capsa, prin specialitatile sale, nemaiintalnite pana atunci la noi in tara, devine un punct de mare atractie. Clientela devine foarte numeroasa astfel incat in 1871, Grigore Capsa aduce de la Paris cinci lucratori francezi, fiecare dintre ei cu o specialitate diferita. Laboratorul cofetariei eraacum un adevarat atelier unde se lucreaza zi si noapte pentru a se putea satisface cerinta clientelei.		Podul Mogosoaiei, la acea data, In locul birnelor de lemn, era pavat cu piatra cubica si devine artera principala pe care protipendada orasului isi facea obisnuita "trecere" sau plimbare. Cofetaria fratilor Capsa, prin specialitatile sale, nemaiintalnite pana atunci la noi in tara, devine un punct de mare atractie. Clientela devine foarte numeroasa astfel incat in 1871, Grigore Capsa aduce de la Paris cinci lucratori francezi, fiecare dintre ei cu o specialitate diferita. Laboratorul cofetariei eraacum un adevarat atelier unde se lucreaza zi si noapte pentru a se putea satisface cerinta clientelei.

Cornel at 22:57, 23 October 2025

2025-10-23T22:57:31Z

← Older revision		Revision as of 22:57, 23 October 2025
Line 72:		Line 72:

	La 23 decembrie 1902 Grigore Capsa se stinge din viata. Nepotul sau Stefan, fiul lui Constantin, a preluat conducerea firmei. (Constantin Capsa a avut doi baieti: Gheorghe Capsa, inginer, profesor la Scoala Politehnica din Bucuresti si Stefan Capsa care a condus Intreprinderea dupa moartea lui Grigore Capsa.)		La 23 decembrie 1902 Grigore Capsa se stinge din viata. Nepotul sau Stefan, fiul lui Constantin, a preluat conducerea firmei. (Constantin Capsa a avut doi baieti: Gheorghe Capsa, inginer, profesor la Scoala Politehnica din Bucuresti si Stefan Capsa care a condus Intreprinderea dupa moartea lui Grigore Capsa.)

			Capsa a deschis incepand cu anul 1905 o cofetarie de mare succes si in Sinaia cu mese in aer liber in timpul verii. Un Hotel si un Restaurant sub numele Capsa erau printre cele mai cautate destinatii din Sinaia. Aici se dadeau concerte la care participau cantaretii si artistii la moda ai vremii.

			"In anul 1905 „Casa Grigore Capşa” şi-a extins activitatea în afara Bucureştiului. Întrucât familia regală îşi petrecea verile la Sinaia, în această staţiune montană se instaurase o atmosferă aristocratică. Deoarece printre cei care îşi petreceau acolo vacanţa se aflau şi mulţi dintre clienţii obişnuiţi ai cafenelei, conducerea firmei a hotărât deschiderea unei sucursale, pe bulevardul Ghica, intitulată „Vila Capşa”, amenajată cu terasă unde concertele erau susţinute de Grigoraş Dinicu. Toată această lume, „uzina de vise de la Capşa” cum o numea un ziarist, dispare odată cu desfiinţarea cafenelei în toamna lui 1936, sacrificată de patronii de atunci ai firmei în vederea lărgirii restaurantului care le aducea mai mare profit, iar cei care se obişnuiseră să facă popasuri cotidiene acolo, să ocupe aceeaşi masă, să salute aceeaşi oameni, să privească strada prin aceeaşi vitrină şi să pornească spre casă de aici, la aceeaşi oră, se vor muta fie peste drum la „Café de la Paix”, fie în Piaţa Palatului, la „Corso”."<ref>[https://imagoromaniae.ro/2020/09/03/cafenelele-centre-de-viata-culturala-si-mondena/ Imago]</ref>

			In 1906 Casa Capsa a participat la [[Expozitia Generala Romana din 1906\|Expoziția Generală Română din 1906]] si a avut unul dintre cele mai cautate pavilioane ale expozitiei.

			In primul deceniu al secolului XX cladirea care adapostea firma Capsa a trecut prin renovari substantiale. Nu am gasit documente oficiale referitoare la aceste renovatii, dar sunt vizibile in cartile postale din acea perioada. Cea mai vizibila transformare este aparitia cupolei de pe acoperis, cupola care exista si astazi. De asemenea se pot vedea minore renovari/modificari ale fatadei si zidarie in special in zona ferestrel. O alta diferenta vizibila consta in diferenta in marime si forma a cupelor care se aflau pe terasa acoperisului. A fost adaugat sun balcon din fier forjat, dupa moda timpului.

	In 1912 cu prilejul a 60 de ani de la infiintarea firmei, evenimentul a fost sarbatorit ofical in prezenta multor personalitati ale vreimii printre care ministrii Nicolae Xenopol si Constantin Dissescu.		In 1912 cu prilejul a 60 de ani de la infiintarea firmei, evenimentul a fost sarbatorit ofical in prezenta multor personalitati ale vreimii printre care ministrii Nicolae Xenopol si Constantin Dissescu.

			Hotelul Capșa era recunoscut pentru modernitatea sa. În 1890 a fost instalat primul telefon privat din București, iar în 1906, a fost primul local public iluminat cu electricitate.

	'''''Restaurantul si cafeneaua'''''		'''''Restaurantul si cafeneaua'''''

Cornel at 17:07, 22 October 2025

2025-10-22T17:07:04Z

Cornel at 16:25, 21 October 2025

2025-10-21T16:25:14Z

← Older revision		Revision as of 16:25, 21 October 2025
Line 214:		Line 214:
	<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_04.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>		<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_04.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>
	</ul></div>		</ul></div>
			<pre style="text-align: center;> </pre>
			<div><ul>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Gravura-bucuresti-casa-capsa-488661.webp.jpg\|thumb\|none\|220px\|Grvura]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:1930_Capsa.jpg\|thumb\|none\|220px\|1930]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:1933_Capsa.jpg\|thumb\|none\|220px\|1933]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Calea_Victoriei_,_Capsa_,_alb_negru_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|200px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Pe_Calea_Victoriei_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Calea_victoriei_la_capsa_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:O_seara_la_Capsa_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|200px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:La_Capsa_,tus_hartie_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:La_Capsa,_pe_inserat_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			</ul></div>

Cornel at 00:40, 21 October 2025

2025-10-21T00:40:55Z

← Older revision		Revision as of 00:40, 21 October 2025
Line 148:		Line 148:
	[[File:Logo-casa-capsa-cofetarie-grena.png.webp\|200px\|thumb\|center\|Logo]]		[[File:Logo-casa-capsa-cofetarie-grena.png.webp\|200px\|thumb\|center\|Logo]]

			<div><ul>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:1889_Grigore_capsa_2.jpg\|thumb\|none\|220px\|1889]] </li>
			</ul></div>

Cornel at 23:40, 20 October 2025

2025-10-20T23:40:51Z

← Older revision		Revision as of 23:40, 20 October 2025
Line 202:		Line 202:
	<li style="display: inline-block;"> [[File:Sinaia_Ilustraţiunea_română,_06,_nr._38,_12_septembrie_1934.jpg\|thumb\|none\|220px\|Sinaia Ilustraţiunea română, septembrie 1934]] </li>		<li style="display: inline-block;"> [[File:Sinaia_Ilustraţiunea_română,_06,_nr._38,_12_septembrie_1934.jpg\|thumb\|none\|220px\|Sinaia Ilustraţiunea română, septembrie 1934]] </li>
	</ul></div>		</ul></div>
			<pre style="text-align: center;> </pre>
			<div><ul>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Voinţa_naţionala_Ďiar_naţional-liberal,_19,_nr._5329,_25_decembrie_1902.jpg\|thumb\|none\|220px\|Luni, 23 decembrie 1902, Grigore Capsa inceteaza din viata. Voinţa naţionala Ďiar naţional-liberal, 25 decembrie 1902]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Telegraful_Român,_050,_nr._146,_31_decembrie_1902.jpg\|thumb\|none\|200px\|25 decembrie 1902, are loc inmormantarea lui Grigore Capsa. Telegraful Român, 31 decembrie 1902]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_01.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_02.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_03.jpg\|thumb\|none\|200px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_04.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>
			</ul></div>

Cornel at 22:53, 20 October 2025

2025-10-20T22:53:39Z

← Older revision		Revision as of 22:53, 20 October 2025
Line 99:		Line 99:
	[[File:Joffre-2.jpg\|150px\|thumb\|left\|Jofre]]		[[File:Joffre-2.jpg\|150px\|thumb\|left\|Jofre]]
	O data cu intrarea Romaniei in Primul razboi mondial si ocuparea Bucurestiului de catre Puterile Centrale, cladirea Capsa a fost rechizitionata si transformata in Comandamentul trupelor bulgare. Acestia, bulgarii, s-au purtat ca niste barbari in timpul ocupatiei Bucurestiului. Violurilr furturile si crimele infaptuite de bulgari erau frecvente. Din aceasta cauza politia militara a inceput sa ii execute sumar, la locul faptei, pe militarii bulgari. Aceiasi barbarie au aratat si in felul in care au tratat frumoasa proprietate Capsa.		O data cu intrarea Romaniei in Primul razboi mondial si ocuparea Bucurestiului de catre Puterile Centrale, cladirea Capsa a fost rechizitionata si transformata in Comandamentul trupelor bulgare. Acestia, bulgarii, s-au purtat ca niste barbari in timpul ocupatiei Bucurestiului. Violurilr furturile si crimele infaptuite de bulgari erau frecvente. Din aceasta cauza politia militara a inceput sa ii execute sumar, la locul faptei, pe militarii bulgari. Aceiasi barbarie au aratat si in felul in care au tratat frumoasa proprietate Capsa.
			[[File:1930_Capsa.jpg\|300px\|thumb\|right\|1930]]
	Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.		Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.

Line 105:		Line 105:

	Cofetaria capsa a fost prima care a introdus inghetata publicului bucurestean si romanesc.		Cofetaria capsa a fost prima care a introdus inghetata publicului bucurestean si romanesc.
	~~[[File:1930_Capsa.jpg\|300px\|thumb\|right\|1930]]~~
	După Primul Razboi Mondial, „Casa Grigore Capșa” s-a transformat, în 1921, în urma unor probleme juridice, în „Comandită simplă”, unul dintre primii directori fiind Albert Balen. Îi urmează Rudolf Knapp, care împreună cu Ștefan Capșa (nepotul lui Grigore) au condus firma până la naționalizare (1948).		După Primul Razboi Mondial, „Casa Grigore Capșa” s-a transformat, în 1921, în urma unor probleme juridice, în „Comandită simplă”, unul dintre primii directori fiind Albert Balen. Îi urmează Rudolf Knapp, care împreună cu Ștefan Capșa (nepotul lui Grigore) au condus firma până la naționalizare (1948).

Cornel at 22:51, 20 October 2025

2025-10-20T22:51:59Z

← Older revision		Revision as of 22:51, 20 October 2025
Line 97:		Line 97:

	In 1908, revista britanica "John Bull" a cotat Hotelul Capsa drept unul din cele mai selecte din lume. Inainte de aparitia Hotelului Atene Palace, aici trageau cei mai distinsi vizitatori straini si romani. Aici au stat Kaiserii Wilhelm I si Wilhelm II, Imparatul Franz Josef I, Tarul Alexander II, regii Serbiei, Bulgariei si Greciei. De asemene personalitati de faima internationala precum Josephine Baker, Sarah Bernhardt, Enrico Caruso, George Enescu, Paul Morand, W. Averell Harriman, Józef Pilsudski, si Raymond Poincaré.		In 1908, revista britanica "John Bull" a cotat Hotelul Capsa drept unul din cele mai selecte din lume. Inainte de aparitia Hotelului Atene Palace, aici trageau cei mai distinsi vizitatori straini si romani. Aici au stat Kaiserii Wilhelm I si Wilhelm II, Imparatul Franz Josef I, Tarul Alexander II, regii Serbiei, Bulgariei si Greciei. De asemene personalitati de faima internationala precum Josephine Baker, Sarah Bernhardt, Enrico Caruso, George Enescu, Paul Morand, W. Averell Harriman, Józef Pilsudski, si Raymond Poincaré.
			[[File:Joffre-2.jpg\|150px\|thumb\|left\|Jofre]]
	O data cu intrarea Romaniei in Primul razboi mondial si ocuparea Bucurestiului de catre Puterile Centrale, cladirea Capsa a fost rechizitionata si transformata in Comandamentul trupelor bulgare. Acestia, bulgarii, s-au purtat ca niste barbari in timpul ocupatiei Bucurestiului. Violurilr furturile si crimele infaptuite de bulgari erau frecvente. Din aceasta cauza politia militara a inceput sa ii execute sumar, la locul faptei, pe militarii bulgari. Aceiasi barbarie au aratat si in felul in care au tratat frumoasa proprietate Capsa.		O data cu intrarea Romaniei in Primul razboi mondial si ocuparea Bucurestiului de catre Puterile Centrale, cladirea Capsa a fost rechizitionata si transformata in Comandamentul trupelor bulgare. Acestia, bulgarii, s-au purtat ca niste barbari in timpul ocupatiei Bucurestiului. Violurilr furturile si crimele infaptuite de bulgari erau frecvente. Din aceasta cauza politia militara a inceput sa ii execute sumar, la locul faptei, pe militarii bulgari. Aceiasi barbarie au aratat si in felul in care au tratat frumoasa proprietate Capsa.

	Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.		Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.
	~~[[File:Joffre-2.jpg\|150px\|thumb\|right\|Jofre]]~~

	Dupa razboi la capsa apare una dintre prajiturile reprezentative ale Casei capsa, si anume "Jofra". Aceasta prajitura a fost montata in cinstea generalului francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cu ocazia vizitei acestuia la Bucuresti. Prajitura avea o forma cilindrica asemanatoare cu cascheta militara a celebrului general.		Dupa razboi la capsa apare una dintre prajiturile reprezentative ale Casei capsa, si anume "Jofra". Aceasta prajitura a fost montata in cinstea generalului francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cu ocazia vizitei acestuia la Bucuresti. Prajitura avea o forma cilindrica asemanatoare cu cascheta militara a celebrului general.

Cornel at 22:50, 20 October 2025

2025-10-20T22:50:52Z

← Older revision		Revision as of 22:50, 20 October 2025
Line 101:		Line 101:

	Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.		Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.
	[[File:Joffre-2.jpg\|~~15000px~~\|thumb\|right\|Jofre]]		[[File:Joffre-2.jpg\|150px\|thumb\|right\|Jofre]]

	Dupa razboi la capsa apare una dintre prajiturile reprezentative ale Casei capsa, si anume "Jofra". Aceasta prajitura a fost montata in cinstea generalului francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cu ocazia vizitei acestuia la Bucuresti. Prajitura avea o forma cilindrica asemanatoare cu cascheta militara a celebrului general.		Dupa razboi la capsa apare una dintre prajiturile reprezentative ale Casei capsa, si anume "Jofra". Aceasta prajitura a fost montata in cinstea generalului francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cu ocazia vizitei acestuia la Bucuresti. Prajitura avea o forma cilindrica asemanatoare cu cascheta militara a celebrului general.

Cornel at 22:50, 20 October 2025

2025-10-20T22:50:15Z

← Older revision		Revision as of 16:25, 21 October 2025
Line 214:		Line 214:
	<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_04.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>		<li style="display: inline-block;"> [[File:Adevărul,_50,_nr._16131,_26_august_1936_04.jpg\|thumb\|none\|220px\|Adevărul, 26 august 1936]] </li>
	</ul></div>		</ul></div>
			<pre style="text-align: center;> </pre>
			<div><ul>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Gravura-bucuresti-casa-capsa-488661.webp.jpg\|thumb\|none\|220px\|Grvura]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:1930_Capsa.jpg\|thumb\|none\|220px\|1930]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:1933_Capsa.jpg\|thumb\|none\|220px\|1933]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Calea_Victoriei_,_Capsa_,_alb_negru_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|200px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Pe_Calea_Victoriei_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:Calea_victoriei_la_capsa_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:O_seara_la_Capsa_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|200px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:La_Capsa_,tus_hartie_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			<li style="display: inline-block;"> [[File:La_Capsa,_pe_inserat_doru_cristian_deliu_.jpg\|thumb\|none\|220px\|Doru Cristian Deliu]] </li>
			</ul></div>

← Older revision		Revision as of 17:07, 22 October 2025
Line 19:		Line 19:
	Unul dintre baietii lui Dumitru Capsa, Constantin, a continuat traditia familiei practicand meseria de cojocar.		Unul dintre baietii lui Dumitru Capsa, Constantin, a continuat traditia familiei practicand meseria de cojocar.

	In 1818 Constantin Capsa se casatoreste cu Ana Vasiliu, fiica unui negutator din Ploiesti. Din casatoria lui Constantin cu Ana, ~~in1818~~, au rezultat, intre 1819 si 1841, 12 copii. Patru din baieti s-au facut cofetari si au intemeiat "Casa Capsa",		In 1818 Constantin Capsa se casatoreste cu Ana Vasiliu, fiica unui negutator din Ploiesti. Din casatoria lui Constantin cu Ana, in 1818, au rezultat, intre 1819 si 1841, 12 copii. Patru din baieti s-au facut cofetari si au intemeiat "Casa Capsa",

	Unul din baieti, anume Vasile(1827-1879), dupa terminarea claselor gimnaziale, la virsta de 14 ani, a fost dat ca ucenic sa invete mestesugul		Unul din baieti, anume Vasile(1827-1879), dupa terminarea claselor gimnaziale, la virsta de 14 ani, a fost dat ca ucenic sa invete mestesugul
	cofetariei la Constantin Lefteriu (zis si Alecu Elefterescu) care pe atunci era cel mai renumit cofetar din Bucuresti si isi avea pravalia in [[Hanul_Greceanului\|Hanul Dedu]]. Incepand cu 10 aprilie 1841 Vasile devine ucenic la susnumitul cofetar. Dupa o ucenicie de patru ani, Vasile devine lucrator cu leafa, calitate in care mai ~~ramine l~~ apatronul sau inca sase ani pina in 1852. La acea data, cu banii stransi isi deschide propria cofetarie in [[Hanul Damari]] vis-a-vis de [[Biserica Zlatari\|Biserica Zlătari]]. Vasile capsa il convinge pe fratele sau Anton (1821-1880) sa-si dea demisia din slujba pe care o avea la Departamentul Vistieriei si sa intre in tovarasie cu el. Anton vine cu 4273 de lei capital, iar Vasile cu pravalia, marfa, "edecurile" si suma de 727 de lei.		cofetariei la Constantin Lefteriu (zis si Alecu Elefterescu) care pe atunci era cel mai renumit cofetar din Bucuresti si isi avea pravalia in [[Hanul_Greceanului\|Hanul Dedu]]. Incepand cu 10 aprilie 1841 Vasile devine ucenic la susnumitul cofetar. Dupa o ucenicie de patru ani, Vasile devine lucrator cu leafa, calitate in care mai ramane la apatronul sau inca sase ani pina in 1852. La acea data, cu banii stransi isi deschide propria cofetarie in [[Hanul Damari]] vis-a-vis de [[Biserica Zlatari\|Biserica Zlătari]]. Vasile capsa il convinge pe fratele sau Anton (1821-1880) sa-si dea demisia din slujba pe care o avea la Departamentul Vistieriei si sa intre in tovarasie cu el. Anton vine cu 4273 de lei capital, iar Vasile cu pravalia, marfa, "edecurile" si suma de 727 de lei.

	Cofetaria purta numele de "La doi frati, Anton si Vasile Capsa".		Cofetaria purta numele de "La doi frati, Anton si Vasile Capsa".
Line 44:		Line 44:
	[[File:Casa_capsa_1BW.webp\|400px\|thumb\|right\|]]		[[File:Casa_capsa_1BW.webp\|400px\|thumb\|right\|]]

	Noua locala, pe langa faptul ca se afla intr-una din cele mai selecte zone ale orasului, ,unde se aflau Teatrul National, hoteluri, restaurante si pravalii de lux, era intr-o zona cu o istorie bogata. Spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, pe Podul Mogosoaiei, se aflau casele si "atenansele" marelui vornic Radu Slatineanu. Familia Slatineanu a ramas in posesia acestor terenuri pentru cateva generatii. Dupa 1812, in partea din fund a terenului Slatineanu, sasul Mathias Brody a deschis prima diorama din Bucuresti. Intre 1828 si 1829, grecul Ieronim Momolo a deschis tot aici o sala de teatru. Afacerile mergand bine Ieronim Momolo cumpara de la cele doua fiice ale lui lancu casele numite Slatineanu.		Noua locala, pe langa faptul ca se afla intr-una din cele mai selecte zone ale orasului, unde se aflau Teatrul National, hoteluri, restaurante si pravalii de lux, era intr-o zona cu o istorie bogata. Spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, pe Podul Mogosoaiei, se aflau casele si "atenansele" marelui vornic Radu Slatineanu. Familia Slatineanu a ramas in posesia acestor terenuri pentru cateva generatii. Dupa 1812, in partea din fund a terenului Slatineanu, sasul Mathias Brody a deschis prima diorama din Bucuresti. Intre 1828 si 1829, grecul Ieronim Momolo a deschis tot aici o sala de teatru. Afacerile mergand bine Ieronim Momolo cumpara de la cele doua fiice ale lui lancu casele numite Slatineanu.

	Revenind la fratii Capsa, acestia inchiriasera localul de la urmasii lui Ieronim Momolo cu 132 galbeni pe an. Cofetaria lor, a fost deschisa la 23 aprilie 1868, sub firma "La doi frati, Constantin si Grigore Capsa", si se asemana ca mobilier si prezentare cu cele mai rafinate firme din centrele europene.		Revenind la fratii Capsa, acestia inchiriasera localul de la urmasii lui Ieronim Momolo cu 132 galbeni pe an. Cofetaria lor, a fost deschisa la 23 aprilie 1868, sub firma "La doi frati, Constantin si Grigore Capsa", si se asemana ca mobilier si prezentare cu cele mai rafinate firme din centrele europene.
Line 52:		Line 52:
	Tot in anul 1871, Grigore Capsa s-a casatorit cu Marie Obeline Vautier fiica unui negutator francez. Au avut tei fete si un baiat, dar nici unul nu a mers pe urmele familiei.		Tot in anul 1871, Grigore Capsa s-a casatorit cu Marie Obeline Vautier fiica unui negutator francez. Au avut tei fete si un baiat, dar nici unul nu a mers pe urmele familiei.

	In cursul anului 1872, fratii Constantin si Grigore Capsa cumpara imobilul, in care stateau cu chirie, pentru suma de 18000 galbeni austrieci, de la urmasii grecului Ieronim Momolo. Fratii Capsa cumpara in acelai an si imobilul adiacent cofetariei care se afla pe [[Strada Noua]](~~edgar~~ Quinet de astazi). In aceasta cladire isi avea locuinta si atelierul celebrul fotograf [[Franz Duschek]]. Cladirea a costat 12000 galbeni austrieci.		In cursul anului 1872, fratii Constantin si Grigore Capsa cumpara imobilul, in care stateau cu chirie, pentru suma de 18000 galbeni austrieci, de la urmasii grecului Ieronim Momolo. Fratii Capsa cumpara in acelai an si imobilul adiacent cofetariei care se afla pe [[Strada Noua]](Edgar Quinet de astazi). In aceasta cladire isi avea locuinta si atelierul celebrul fotograf [[Franz Duschek]]. Cladirea a costat 12000 galbeni austrieci.

	Succesul masiv al firmei sa datorat in mare parte muncii neobosite a celor doi frati si a calitatii personalului specializat adus din Paris. In 1873 Casa Capsa participa la o mare expozitei la Viena unde castiga Premiul 1.		Succesul masiv al firmei sa datorat in mare parte muncii neobosite a celor doi frati si a calitatii personalului specializat adus din Paris. In 1873 Casa Capsa participa la o mare expozitei la Viena unde castiga Premiul 1.

← Older revision		Revision as of 22:50, 20 October 2025
Line 4:		Line 4:
	{\| class=wikitable align=right border="3"		{\| class=wikitable align=right border="3"
	\|scope="col" align=center\| <big>''' <span style="color: DarkSlateGray;"> Cofetaria Capșa </span> '''</big>		\|scope="col" align=center\| <big>''' <span style="color: DarkSlateGray;"> Cofetaria Capșa </span> '''</big>
	[[File:~~Screenshot_4~~.jpg\|260px\|thumb\|center\|\|alt=1\| ]]		[[File:1901_Capsa_header.jpg\|260px\|thumb\|center\|\|alt=1\| ]]
	'''Adresa: '''Podul Mogosoaiei Nr. 14		'''Adresa: '''Podul Mogosoaiei Nr. 14
	'''Adresa: '''Calea Victoriei Nr. 36		'''Adresa: '''Calea Victoriei Nr. 36
Line 13:		Line 13:
	[https://maps.app.goo.gl/iAp3uoL6ropjZXPh8 '''Google Maps''']		[https://maps.app.goo.gl/iAp3uoL6ropjZXPh8 '''Google Maps''']
	\|}		\|}






	Familia Capsa, de origine macedo-romana, se pare ca a venit in Bucuresti in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.		Familia Capsa, de origine macedo-romana, se pare ca a venit in Bucuresti in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Line 32:		Line 27:

	Afacerile merg foarte bine clientela marindu-se constant, astfel incat pravalia devine neincapatoare, motiv pentru care fratii Capsa se muta intr-un local nou, mult mai mare pe Podul Mogosoaiei la intersectia cu Starda Doamnei. Cladirea se afla la acel moment in proprietatea lui Vasile Pappa, dar aici se aflase vestitul [[Hanul Castrisoaiei\|han al Castrișoaiei]]. Tot in aceasta cladire se va deschide si faimoasa "Croitorie Newmann".		Afacerile merg foarte bine clientela marindu-se constant, astfel incat pravalia devine neincapatoare, motiv pentru care fratii Capsa se muta intr-un local nou, mult mai mare pe Podul Mogosoaiei la intersectia cu Starda Doamnei. Cladirea se afla la acel moment in proprietatea lui Vasile Pappa, dar aici se aflase vestitul [[Hanul Castrisoaiei\|han al Castrișoaiei]]. Tot in aceasta cladire se va deschide si faimoasa "Croitorie Newmann".
			[[File:Logo-casa-capsa-cofetarie-grena.png.webp\|200px\|thumb\|left\| ]]

	Prosperitatea afacerii celor doi frati se datoreaza in mare parte unui eveniment istoric major, Razboiul Crimeiei(1853-1856). In aceasta perioada numerosi ofiteri ai mai multor natiuni se aflau in Bucuresti; veniti din Austria, Rusia, Turcia, acestia doreau sa petreaca, sa se distreze, iar cofetariile si cafenelele erau locurile lor preferate de adunare.		Prosperitatea afacerii celor doi frati se datoreaza in mare parte unui eveniment istoric major, Razboiul Crimeiei(1853-1856). In aceasta perioada numerosi ofiteri ai mai multor natiuni se aflau in Bucuresti; veniti din Austria, Rusia, Turcia, acestia doreau sa petreaca, sa se distreze, iar cofetariile si cafenelele erau locurile lor preferate de adunare.
Line 46:		Line 42:

	Din dorinta de a isi extinde afacerile si din nevoia unui spatiu mai intins, cei doi frati cumpara fondul de cormert al lui Ionita Dumitrescu si se muta ei in pravalia lui care se afla putin mai la nord pe Podul Mogosoaiei, in casele fosta proprietate ale marelui logofat Iancu Slatineanu. Acesta este localul pe care il foloseste Cofetaria Capsa si astazi.		Din dorinta de a isi extinde afacerile si din nevoia unui spatiu mai intins, cei doi frati cumpara fondul de cormert al lui Ionita Dumitrescu si se muta ei in pravalia lui care se afla putin mai la nord pe Podul Mogosoaiei, in casele fosta proprietate ale marelui logofat Iancu Slatineanu. Acesta este localul pe care il foloseste Cofetaria Capsa si astazi.
			[[File:Casa_capsa_1BW.webp\|400px\|thumb\|right\|]]

	Noua locala, pe langa faptul ca se afla intr-una din cele mai selecte zone ale orasului, ,unde se aflau Teatrul National, hoteluri, restaurante si pravalii de lux, era intr-o zona cu o istorie bogata. Spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, pe Podul Mogosoaiei, se aflau casele si "atenansele" marelui vornic Radu Slatineanu. Familia Slatineanu a ramas in posesia acestor terenuri pentru cateva generatii. Dupa 1812, in partea din fund a terenului Slatineanu, sasul Mathias Brody a deschis prima diorama din Bucuresti. Intre 1828 si 1829, grecul Ieronim Momolo a deschis tot aici o sala de teatru. Afacerile mergand bine Ieronim Momolo cumpara de la cele doua fiice ale lui lancu casele numite Slatineanu.		Noua locala, pe langa faptul ca se afla intr-una din cele mai selecte zone ale orasului, ,unde se aflau Teatrul National, hoteluri, restaurante si pravalii de lux, era intr-o zona cu o istorie bogata. Spre sfIrsitul secolului al XVIII-lea, pe Podul Mogosoaiei, se aflau casele si "atenansele" marelui vornic Radu Slatineanu. Familia Slatineanu a ramas in posesia acestor terenuri pentru cateva generatii. Dupa 1812, in partea din fund a terenului Slatineanu, sasul Mathias Brody a deschis prima diorama din Bucuresti. Intre 1828 si 1829, grecul Ieronim Momolo a deschis tot aici o sala de teatru. Afacerile mergand bine Ieronim Momolo cumpara de la cele doua fiice ale lui lancu casele numite Slatineanu.
Line 63:		Line 60:
	Grigore Capsa continua cu tardita de cofetar si in 1875,obtine brevetul de furnizoral Curtii princiare sarbesti si tot		Grigore Capsa continua cu tardita de cofetar si in 1875,obtine brevetul de furnizoral Curtii princiare sarbesti si tot
	in acel an concureaza la expozitia internationala din Paris unde obtine marea medalie de aur.		in acel an concureaza la expozitia internationala din Paris unde obtine marea medalie de aur.
			[[File:1881_Carul_Cofetarilor.jpg\|300px\|thumb\|left\|1881 Carul Cofetarilor]]
	In 1881 cu ocazia incoronarii ragelui Carol I si a expozitiei ce a avut loc, produsele casei Capsa obtin medalia de aur. Capsa participa la parada care a avut loc la incoronarea regelui Carol I cu un "Car Alegoric"		In 1881 cu ocazia incoronarii ragelui Carol I si a expozitiei ce a avut loc, produsele casei Capsa obtin medalia de aur. Capsa participa la parada care a avut loc la incoronarea regelui Carol I cu un "Car Alegoric".

	Casa capsa continua sa castige premii la expozitii interne si international; Bordeaux 1883, Bucuresti 1884, Paris 1889, Paris 1900.		Casa capsa continua sa castige premii la expozitii interne si international; Bordeaux 1883, Bucuresti 1884, Paris 1889, Paris 1900.
Line 87:		Line 84:
	In timp sala restaurantului, s-a dublat in marime si avea peretii captusiti cu marmura rosie, pentru care motiv unii au numit-o "mormintul faraonilor".		In timp sala restaurantului, s-a dublat in marime si avea peretii captusiti cu marmura rosie, pentru care motiv unii au numit-o "mormintul faraonilor".
	In timp restaurantului i s-au adaugat inca trei salonase particulare foarte elegante cu mobilier luxos, cu oglinzi, lampadare si aplice.		In timp restaurantului i s-au adaugat inca trei salonase particulare foarte elegante cu mobilier luxos, cu oglinzi, lampadare si aplice.

	In perioada 1886-1900 clientela era alcatuita in mare din inalta boierime si si majoritatea erau membri ai partidului conservator. In timp au inceput sa frecventeze localul si membrii ai partidului liberal, fapt care a dus la discutii politice infocate. In acelasi timp ziaristii au inceput sa frecventeze localul pentru a afla ultimele stiri si can-can-uri politice. Si urmatorul pas a fost prezenta tot mai frecventa a intelectalitatii Bucurestiului.		In perioada 1886-1900 clientela era alcatuita in mare din inalta boierime si si majoritatea erau membri ai partidului conservator. In timp au inceput sa frecventeze localul si membrii ai partidului liberal, fapt care a dus la discutii politice infocate. In acelasi timp ziaristii au inceput sa frecventeze localul pentru a afla ultimele stiri si can-can-uri politice. Si urmatorul pas a fost prezenta tot mai frecventa a intelectalitatii Bucurestiului.

Line 103:		Line 101:

	Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.		Bulgarii au devenit faimoși pentru prădarea Cofetăriei Capșa și pentru tentativa de a fura manuscrise din Biblioteca Academiei Române, dar și pentru episodul spectaculos al sustragerii moaștelor Sfântului Dimitrie Basarabov.
			[[File:Joffre-2.jpg\|15000px\|thumb\|right\|Jofre]]

	Dupa razboi la capsa apare una dintre prajiturile reprezentative ale Casei capsa, si anume "Jofra". Aceasta prajitura a fost montata in cinstea generalului francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cu ocazia vizitei acestuia la Bucuresti. Prajitura avea o forma cilindrica asemanatoare cu cascheta militara a celebrului general.		Dupa razboi la capsa apare una dintre prajiturile reprezentative ale Casei capsa, si anume "Jofra". Aceasta prajitura a fost montata in cinstea generalului francez Joseph Jacques Césaire Joffre, cu ocazia vizitei acestuia la Bucuresti. Prajitura avea o forma cilindrica asemanatoare cu cascheta militara a celebrului general.

	Cofetaria capsa a fost prima care a introdus inghetata publicului bucurestean si romanesc.		Cofetaria capsa a fost prima care a introdus inghetata publicului bucurestean si romanesc.
			[[File:1930_Capsa.jpg\|300px\|thumb\|right\|1930]]
	După Primul Razboi Mondial, „Casa Grigore Capșa” s-a transformat, în 1921, în urma unor probleme juridice, în „Comandită simplă”, unul dintre primii directori fiind Albert Balen. Îi urmează Rudolf Knapp, care împreună cu Ștefan Capșa (nepotul lui Grigore) au condus firma până la naționalizare (1948).		După Primul Razboi Mondial, „Casa Grigore Capșa” s-a transformat, în 1921, în urma unor probleme juridice, în „Comandită simplă”, unul dintre primii directori fiind Albert Balen. Îi urmează Rudolf Knapp, care împreună cu Ștefan Capșa (nepotul lui Grigore) au condus firma până la naționalizare (1948).