==Casa Vernescu==

Casa Vernescu Foto: Alfons Ebner, 1925. Casa Vernescu pe dreapta. Adresa: Calea Victoriei Nr. 133 Ani in existenta: 1821 - Prezent Google Maps In cladire au functionat: Autor: Cornel D. Calea Victoriei Palate/Imobile

Primul proprietar al imobilului din Calea Victoriei Nr. 133 a fost Filip Lenș (Linchon) fiul unui nobil francez stabilit la Bucuresti. De asemenea cunoscut si subnumele de Filip Lenși sau Lenji. Jean-Baptiste Linchon, nobil francez din Marsilia, se stabileste la Bucuresti si devine secretar particular si preceptor al copiilor domnitorului Alexandru Ipsilanti. Stabilit in Bucuresti se casatoreste si are un fiu Filip Lens (Linchon) (1789 – 1853). Acesta la randul sau intra in serviciul domnitorului avand functia de mare vornic, mare vistier si mare logofat al Dreptatii.

Filip/Filipache Lens se casatoteste cu Lisaveta Balotescu-Carpinisanu si ii face acesteia drept cadou de nunta o casa pe Podul Mogosoaiei, construita in 1821, actuala "Casa Vernescu". Casa avea un teren inconjurator spatios si se afla în Mahalaua Popa Cosma. Din pacate, anul urmator, 1822, casa este distrusa intr-un total incendiu. Casa este reconstruita din temelii si a fost considerata una dintre cele mai frumoase case din Bucurestiul acelei vremi.

Injur de 1929in casa a locuit generalul Pahlen, prim presedinte plenipotentiar al Divanurilor Tarii Românesti. Mai tarziu tot în acest imobil si-a avut sediul si cartierul general al generalului Kiseleff. In aceiasi perioada, 1854, se pare ca celebrul scriitor Lev Tolstoy a fost invitat in petreaca un timp in aceasta casa.

Imobilul este avariat la cutremurul din 14 noiembrie 1829, si este reparat de catre proprietar.

Unul din fiii lui Filip Lens , Costache Lens, a fost Primarul Bucurestilor, în jur de 1848.

Filip Lens moare in 1853 moment in care se pare ca starea imobilului in declin si in nevoie de reparatii.

Dupa unele surse se pare ca in casa au continuat sa locuiasca urmasii sai – Alexandru, Constantin si Ioan. Alte surse mentioneaza casa ca fiind ocupata de trupe rusesti, garnizoana, dupa care aici s-ar fi instalat Ministerul de Razboi. Este posibil ca in urma folosirii ei de catre trupele rusesti in timpul Razboiului Crimeei casa nu a mai prezentat interes deosebit pentru urmasii lui Filip Lens si, au fost de acord sa fie folosita drept gazda pentru Ministerul de Razboi.

Cladirea trece printr-un incendiu devastator din nou în 1882. In 1886 mo?tenitorii lui Filip Lens o vând lui Gheorghe „Guna” Dimitrie Vernescu (1829-1900), avocat si politician, unul dintre fondatorii Partidului Liberal.

Vernescu restaureaza imobilul intre 1887 si 1889 cu ajutorul arhitectului Ion Mincu. Din nou cladirea devine una dintre cele mai frumoase proprietati ale Bucurestiului. Pictorul George Demetrescu contribuie la restaurare pictand cateva tavane, interioarele fiind pictate de G. D. Mirea. Imobilul a fost printre putinele resedinte particulare din Bucuresti care avea centrala electrica proprie (un generator de 14 kw, care putea alimenta 250 de lampi incandescente-becuri).

Dupa un timp, dincauza unor dificultati financiare Dimitrie Vernescu este nevoit sa vanda proprietatea.

"In 1908 imobilul se afla in posesia statului român, printr-un contract de vânzare-cumparare autentificat prin procesul verbal nr. 8289/31.07.1908, emis de Tribunalul Ilfov- Sectia Notariat."

In timp imobilul a fost resedinta Ministerul Economiei Nationale, Ministerul Industriei si Comertului si chiar Guvernul României.

În 1944 a fost rechizitionata de Armata Rosie, care distruge o mare parte din picturile murale. Dupa razboi casa este preluata de guvernul Groza, si iar o multime de ministere si–au avut locul in cladire. O vreme a fost chiar casa de protocol.

Dupa 1990 proprietatea este donata si devine sediul Uniunii Scriitorilor din România. In 1993 casa este restaurata si gazduieste Casino Palase si Restaurant Casa Vernescu.