(Vechiul) Arc de Triumf

Vechiul Arc de Triumf

Adresa: Piața Arcul de Triumf	Ani in existenta: 1922-1936
Adresa initiala:	Google Maps
Arhitecti: : Petre Antonescu
*Cladiri Istorice *Şoseaua Pavel D. Kiseleff *Piețe Publice	Autor: Cornel D.

Al doilea arc de triumf – proiectat de Petre Antonescu, , a fost construit în perioada 1921-1922. Acesta a simbolizat si a marcat efortul militar din Primul Război Mondial, apariţia "României Mari" şi încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria.

Incoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria din octombrie 1922 trebuia să includă și trecerea pe sub un Arc de Triumf. În acest sens, arhitectul Petre Antonescu a fost contactat de comisia care se ocupa de serbarea încoronării pentru a construi un Arc de Triumf impunător pe Șoseaua Kiseleff, în nordul orașului.

Din cauza timpului prea scurt, constructia nu fost finalizata asa dupa cum se preconiza. astfel că doar scheletul arcului a fost realizat din beton armat, basoreliefurile și decorațiile fiind construite din ipsos, un material care se degradeaza repede expus intemperiilor, astfel că în anii ce au urmat dupa sărbătoarea încoronării monarhilor României Mari, monumentul s-a degradat considerabil.

Inaugurarea a avut loc pe data de 16 octombrie 1922, data la care Regele Ferdinand se intoarce in capitala a doua zi de la incoronarea de la Alba Iulia.

Arcul de triumf este conceput in chipul unei porti monumentale avand deasupra deschiderii inscriptia principala care arata in putine cuvinte maretia momentului care i-a dat nastere. Arcul are 30 metri de inaltime, iar deschiderea arcului este de 15 pe 9 metri. Picioarele lui shut impodobite cutrofeie stravechi, inchipuind, in variate simboluri, marile epoce din istoria noastra.

Piciorul drept al arcului, privit dinspre Baneasa, poarta sub armura romana inscriptia: Eroilor, glorie... Sub ea, pe o placa de marmura, sunt säpate cuvintele: Doar oameni de nu ar fi murit pentru Patrie, acum ei sunt zeii Patriei. Pe de laturi, anii 1394 si 1475, infatisand epocile lui Mircea cel Batran si Stefan cel Mare si Sfant. Sub marca si coroana tarii, imbinata. cu armura Moldovei, ca semn de 1egãtura si urmare intre faptele mari ale neamului, sta inscriptia: Poporul lor viteaz, inlupte intemeietori de state, Basarabii si Musalinuu cu boerii si poporul lor viteaz, in lupte eroice pentru neatirnare, in lupte sfinte pentru cruce si civilizatie crestina facut'au din tara rommneasca si Tara Moldovei fortareata nebiruita a Romdnismului, basta si aparcitura a crestinismului. Grupul statuar infatiseaza pe cei doi strajeri: osteanul lui Mircea si plaiesul lui Stefan.

Piciorul stang, sub armura vremii si stema de azi a tarii, inscriptia: Regelui, glorie... Mai jos pe o placa de marmura, cuvintele: Cu tineretea lor jertfita, au inmiit anii de tinerete ai Patriei. De o parte si alta anii 101-107. Deasupra grupului statuar, Coroana României incunjurata de lanturi rupte, simbolul desrobirei, iar grupul infatiseaza centurionul roman si legionarul dac, strajeri ai intemeierii neamului românesc. Imprejurul tuturor grupurilor statuare sunt atributele militare corespunzatoare epocei.

Bolta din interiorul arcului este impodobita cu efigiile altoreliefice ale Suveranilor incoronati. Efigiile masive de bronz sunt asezate deasupra portalelor mici ale boltii interne. Imprejurul acesto refigii si dealungul boltii, legand imaginile Suveranilor, este un decor de aureola, inchipuita din inscriptiile marilor batalii ale neamului, incepand cu cele mai indepartate in vremuri. Imaginile de bronz au un diametru de 1m.30cm. Portretele acestea sunt in medalion incoronat cu impletituri de lauri. iar aureola o intocmesc inscriptiile: Tisa, Marasti, Mardsesti, Oituz, Cosmin, Valea Alba, Rahova, Baia, Rovine, Calugareni, Selimbar, Guruslau, Plevna, Grivita, pornind de la Maria, Regina Romanilor ca sa ajunga la Ferdinand I, Regele Romanilor, ca o necurmare a firului de glorii românesti.

Sub grupul centurionului si legionarului, sub armura daco-romana, este inscriptia aceasta: Divinul arhitect Traian biruind pe Decebal, cladi in munti Daciei Cetate noua, dar zidul Romanilor nu putea tine fara un suflet inchis intre pietrile lui si Decebal.Regele inchise de buna voie viata lui nemuritoare in temeliile Cetatii, sprijinind'o vecinic si Dacii sà facura legionari, iar Roma invoi pe copiii ei sa zica Daciei Mama.

Frontispiciul arcului este larg si bogat stilizat. Superba ornamentatie in stil românesc, amintind braul care incunjura in trarea Manastirei de Arges. Inscriptia este aceasta: Dupa secole de suferinte crestineste indurate si lupte grele pentru pastrarea fiintei nationale, dupa apararea plina de sacrificii a civilizatiei omenesti, sa indeplini dreptatea si pentru poporul român prin sabia Regelui Ferdinand cu ajutorul intregii natiuni si gandul Reginei Maria. Sub inscriptie e Coroana regala, inghirlandata in medalion.

In partea dreaptä a arcului, sub armurele vrernei noastre sa aflä inscriptia in care e cuprinsa. Proclamatia din 14/27 Aug.1916 a Regelui catre Popor si dedesuptul ei aceea catre Ostasi, in urma declararii rasboiului impotriva Puterilor centrale.Mai jos, alta inscriptie: Poarta jertfirei, duce la nemurire.

In fata arcului, privita dinspre oras, inscriptia: Eroilor, glorie, iar cealalta parte corespunzdtoare: Regelui, glorie. Sub inscriptia Eroilor, glorie este incrusta cugetarea: Cu darnicie de nemuritori, dat'au Patriei viata frageda de muritori. In partea aceasta grupul statuar infatiseaza un dorobant si un infanterist. Placa de marmurà din dreptul acestui grup, simbolizand anii 1877 si 1916 poarta inscriptia: Singuratici aparatori ai Cuminteniei, in neordnduitul Rasarit, luptat'au copiii Patriei in 1877, sub liberatorul Carol I, iar in 1916, sub implinitorul Unirii Ferdinand, lupta celor de apururea singuri intr'o lume sträina, si Cel ce conduce tot,a binecuvantat pe eroi, si fapta lor a rodit rod plin, si tara fu una cu visul cel de veacuri.

Pe frontispiciul dinspre oras, sub aceeasi Coroana de aur inghirlandata in medalion, e inscriptia sapata in litere aurii: Liberator de neam, si intregitor de hotare, prin virtutea ostasitor sai urmasi vrednici ai eroilor crestinitatii, Ferdinand I, Domn si Rege al Romanilor, si-a facut intrarea, la 16 Octombrie 1922 in Cetatea Sa de scaun a Bucurestilor, dupa incoronarea la Alba Julia.

Piciorul stang al arcului, privit dinspre oras, are grupul Infàtsind, un ostean de pe vremea lui Mihaiu Viteazul si un pandur de a lui Tudor Vladimirescu. Sub grup inscriptia: Fära trupuri,inca din viata, ei nu ascultara decat glasul eterniteltii.

Deasupra micului portic din stânga e o alta inscriptie: Poarta durerii, duce la mantuire. Pe aceeasi fata se afla Proclamatia Regelui crainicita de trimbitasi dupa actul incoronarii de la Alba Iulia. Sub grupul Domnului Tudor, incunjurat de atributele militare ale vremei, este inscriptia: In lupta mareata pentru Unitatea nationala, in lupta inimoasa pentru dreptatile poporului, Mihaiu Viteazul si Tudor Vladimirescu au dat viata lor jertfa pentru ideile mantuitore ce aveau sa ne duca la biruinti. Cäci, nici o ideie mare de la care va sa purceada mantuire, nu invinge fara jertfa.

• 
  1922
• 
  1922
• 
  1922
• 
• 
  1925
• 
  1927
• 
  1928
• 
  1928

=== ===

..

..

..

..

..

Links: Povestea Grănicerul nr. 12, decembrie 1936 Loading comments... Return to top Referinta: