Fundatia Universitara Regele Carol I
==Fundația Universitară Regele Carol I==
Fundația Universitară Regele Carol I
 Adresa: Strada C. A. Rosetti Nr. 4 Adresa: Calea Victoriei Nr. 100 Arhitect : Ani in existenta: 1895-Prezent In cladire au functionat: Cristea Autor: Cornel D. |
|---|
Printr-o scrisoare datata 3 mai 1891 si adresata Consiliului de Ministri Regele carol I isi exprima dorinta de a ridica o biblioteca, deschisa permanent acelor(student) in cautare de cunostinte, si care "biblioteca" sa dea subventii "celor care din lipse de mijloace ar fi siliti sa intrerupa studiile lor in dauna culturii generale a tarii".
Regele carol I doneaza Ministerului Cultelor suma de 200.000 lei pentru inaltarea acestui asezamant care va purta numele de "Fundaţiunea Universitară Carol I" si se va afla in fata Palatului Regal.
"Am ales pentru deschiderea Fundatiei Universitare ziua de 14 Martie, care ne aminteste asezarea patriei pe temelii neclintite, spre a arata si mai bine scopul patriotic al acestui asezamant".
In curand a fost promulgata o lege care declara "Fundatia" ca institutie de Stat.
Cladirea a fost terminata in 1893, dar inaugurarea a fost facuta in 1895 din cauza tulburarilor initiate de unii politicieni care nu vroiau sa ca proiectul sa ajunga la fruitie.
Biblioteca a fost initial deschisa cu numai 3.400 volume in posesie, volume donate de catre Regele Carol si de catre sotia acestuia, Regina cunoscuta si sub numele de carmen Sylva. Biblioteca a avut in curand o dezvoltare neasteptata devenind temelia de baza a studiilor universitare.
Fundatia devine in timp neincapatoare si se hotareste extinderea spatiului. Pentru acest scop este achizitionata proprietatea Gr. Paucescu din Str. Clementei nr. 2(Rosetti de astazi). Dupa multe tergiversari proprietatea este achizitionata. Proprietarul a revenit de cateva ori asupra sumei initiale. In final Societatea Dacia-Romania doneaza suma de 50.000 de lei pentru a ajuta la incheierea tranzactiei. Contractul de vanzare/cumparare al proprietatii "Peucescu" este semnat pe data de 26 mai 1911 pentru suma de 400.00 lei. Terenul avea o suprafata de 689 mp. In acelasi timp primaria doneaza un teren de 180 mp, teren rezultat din demolarile efectuate pe Calea Victoriei in anii precedent, demolari efectuate pentru creerea Pietei din fata Palatului Regal.
Casa lui Grigore Paucescu din Str. Clementei Nr. 2, impreuna cu vechia casa a lui Ionid, aflata la Nr. 4 au fost demolate pentru a face loc extensiei "Fundatiei Universitare Carol I".
"Convingandu-se de nevoia de a marii localul primei Sale Fundatiuni, Regele, eludand oferta de vanzare a localului Societatii Dacia-Romania, ca dovedit a fi impropriu cerintelor bibliotecii, hotaraste cumpararea imobilului Gr. Peucescu, limitrof cu Fundatiunea. Tratativele nu au fost usoare, din cauza repetatelor reveniri ale vanzatorului asupra prefului hotarat intre parti.
Intre D-na Zoe Gr. Peucescu si bibliotecarul Fundatiunii se incheie, la 26 Maiu 1911, actul de vanzare-cumpärare pe pret de 400.000 Lei a celor circa 689 m.p.
Inceputa In Julie 1911, cladirea cea noua fu gata In Mai 1914, gratie interesului deosebit al Regelui, care urmarea deaproape, promovandu-le, lucrarile constructiei Sale."''[1]
Arhitectul Gottereau este insarcinat cu planurile noii constructii. Acesta gaseste in final o solutie pentru a imbina vechea cladire cu aripa noua care avea un acoperis mult mai inalt.
Inceputa in iulie 1911 cladirea este terminata in mai 1914 in mare parte datorata, interesului deosebit pe care regele la aratat pentru acest proiect. Cea mai valoroasa aditie a fost construirea unui "splendid" amfiteatru cu peste 500 de locuri. In cladire ae aflau 5 săli de lectură noi care ofereau 250 locuri în bibliotecă.
Inaugurarea noului local a avut loc în data de 9 mai 1914, în prezenţa Regelui Carol I, a I.P.S.S Mitropolitul Primat, Primul ministru I. C. Brătianu, Ministrul Educaţie I. Ghe. Duca şi a arhitectului Paul Gottereau. A fost ultima apariţie în public a Regelui Carol I, Care în noaptea dintre 9 şi 10 octombrie 1014 se stingea din viaţă la Castelul Peleş.
Primul bibliotecar al Fundaţiei a fost C. Rădulescu-Motru. Alti bibliotecari de prestigiu au fost: G. Dem. Teodorescu, Şt. O. Iosif, Mircea Florian, Al. Tzigara-Samurcaş, acesta din urma indeplinind si functia de director în perioada 1899-1946.
Din fericire in perioada razboiului din 1916-1918 Fundatia nu a avut prea mult de suferit spre deosebire de alte localuri de invatamant ale caror colectii au fost devalizate, cun a fost cazul Academiei Romane. Doar amfiteatrul Fundatiei a fost folosit pentru prelegerile unor savant germani veniti i vizita.
La sfarsitul razboiului Fundatia si-a continuat rolul inalta menire cultural, astfel incat in scurt timp a devenit din nou neincapatoare pentru numarul mereu crescut de student care ii calcau pragul. In acest context in anul 1931 este achizitionata o proprietate adiacenta din strada Rosetti cu o suprafata de cc 1600mp. care sa fie folosita pentru extinderea cladirii. Intregul proces a fost facut sub directa supraveghere ministrului instrucţiunii, N. Costăchescu. Lucrarile de extindere nu vor fi incepute decat cu peste 60 de ani mai tarziu.
Dupa unele surse proprietate in cauza apartinea lui N. Costăchescu, dar nu exista nici o baza reala pentru aceasta speculatie.
In jur de 1932 valoarea totala a imobiluli cu toate bunurile, instalatii si mobilier era in jur de 150000000 lei. In timp Fundatia a primit numeroase donatii, incepand cu Regele Carol care a donat 800000 lei di averea proprie. Principesa Elisabeta a donat 3000000 lei cu ocazia casatoriei sale.
Evloghie Georgieff a donat 200.000 lei in 1891; Elena Dr. Turnescu (200.000) in 1897; Deutsche Bank (20.000) in 1906; Societatea Dacia România (50.000) în 19II; In 1923 profesorul Dragomir Demetrescu donează 50.000 lei.
Scopul principal al Fundatiei a fost intretinerea unei biblioteci la curent cu toatele lucrarile nou aparute. Rolul de "depozit" national al vehilor si noilor publicatii ii revenea Academiei Romane. Biblioteca Fundatiei se preocupa cu promovarea studiilor superioare, achizitionand materiale la recomandarea profesorilor universitari.
In 1925 aici are loc prima Conferinţă a bibliotecarilor sub îndrumarea lui Ion Bianu şi Em. Bucuţa.
1924 - 1927. În cadrul Fundaţiei s-au ţinut şedinţele Institutului social-român sub conducerea lui D. Gusti şi şedintele de lucru ale Institutului de Literatură prezidat de Mihail Dragomirescu.
Dupa 1930 biblioteca cuprindea peste 100000 de volume si in jur de 30000 de lucrari nelegate.
Fundatia este susţinută până la al Doilea Război Mondial din subvenţie regală, donaţii şi chiria magazinelor de la parter.
Pe data de 12 iulie, 1948, prin Decret nr. 136, Bibliotecii Fundaţiei Universitare i se atribuie statutul de Biblioteca Centrală a Universităţii „C.I. Parhon” din Bucureşti. B.C.U. devine, astfel, centrul coordonator al reţelei de biblioteci de facultate a Universităţii din Bucureşti.
In perioada 1963 1989 B.C.U. este Centru naţional de dotare cu publicaţii româneşti a lectoratelor de limbă, literatură şi civilizaţia poporului român prin străinătate. B.C.U. devine treptat cea mai complexă bibliotecă universitară din ţară.
Fundaţia a fost rebotezată în timpul regimului comunist "Biblioteca Centrală de Stat", si a rezistat până la revoluţia din 1989, dar, Multe din fondurile ei fuseseră puse la index, adică nu mai puteau fi consultate de marele public (inclusiv opere ale lui M. Eminescu, T. Maiorescu, Mircea Eliade ş.a.).
Fundatia Carol a fost distrusă barbar in decembrie 1989 si a dus la dispariţia a peste 500.000 volume (12.000 volume de carte bibliofilă, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coşbuc, Blaga, M. Eliade. Valori de neînlocuit care faceau parte din patrimoniul culturii româneşti.
Cladirea a fost reparata si refacuta in anii urmatori. S-au primit donaţii de peste 100.000 de volume de la persoane şi instituţii din ţară şi peste 800.000 de volume din strainatate.
A inceput un proiect pentru extindere, prin care complexul arhitectonic B.C.U. se compune din trei corpuri, integrând alături de palatul Fundaţiei, clădirea fostei Bănci Dacia – România (distrusă în acelaşi incendiu din decembrie 1989) şi viitoarea construcţie a corpului Boema. Necesara extindere a localului are la bază o mai veche idee şi iniţiativă a istoricului Nicolae Iorga, care, în anul 1931, în vederea aceluiaşi scop, sub tutela Ministerului Instrucţiunii Publice, a achiziţionat 1.600 mp lângă clădirile Fundaţiei Universitare.
Intre 1990 şi 2000, Sediul Central şi-a continuat activitatea publică în ansamblul de clădiri din Calea Plevnei nr. 59,
Pe data de 28 februarie 1994 a fost inaugurat sistemul informatic al B.C.U. astfel încât, de la 1 martie a devenit operaţional pentru activităţi specifice de bibliotecă
14 martie 1995. La împlinirea a 100 ani de la finalizarea Palatului Fundaţiei Universitare Carol I, Romfilatelia a dedicat o emisiune filatelică care conţine:
- Un timbru cu valoarea nominală de 9,10 lei, care ilustrează faţada actualei clădiri a Bibliotecii Centrale Universitare Carol I şi statuia ecvestră a Regelui
- O coliţă cu valoarea nominală de 14,50 lei, care reproduce imaginea de epocă a Palatului Fundaţiei, iar pe manşetă este reprezentată o fotografie de la inaugurarea clădirii extinse din 9 mai 1914. Este reprezentat şi un fragment din documentul de înfiinţare a „Fundaţiei Universitare”, semnat de Regele Carol I.
In Septembrie 1997 Corpul Dacia devine funcțional.
Intre 1999 si 2001 se efectueaza mutarea fondurilor de publicaţii din sediul provizoriu din Calea Plevnei. Operaţiunile de mutare a colecţiilor de documente în depozitele din Corpul Boema sunt finalizate în cursul anului 2000.
Redeschiderea Oficiala a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Sediul Central) are loc in noiembrie 2001.
2006, 22 mai. Este dezvelită o placă de bronz dedicată noii denumiri a instituţiei şi o efigie a Regelui Carol I. Bustul lui Carol I este amplasat în firida din faţa Sălii Profesorilor.
Pe 6 ianuarie 2011 are loc festivitatea dezvelirii statuii ecvestre a Regelui Carol I în faţa clădirii Bibliotecii, pe locul în care în care s-a aflat iniţial opera sculptorului Ivan Mestrovici.
Fundaţia Universitară „Carol I” a fost reînfiinţată la data de 4 aprilie 2012.
Scopul Fundaţiei este de acontinua obiectivele instituite de Fundaţiunea Universitară Carol I, prin promovarea culturii naţionale, a programelor educaţionale şi a valorilor autentice.
_BW.png)
_C.png)
- Fundaţiunea Universitară Carol I 1891-1931 Tzigara-Samurcaş, Alexandru
-
1895 -
1910 -
1910 -
1914 -
1914 -
1914 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1930 -
1933 -
1933 -
1933
-
1898 -
1898 -
1899 -
1900 -
1904 -
1906 -
1909 -
1914 -
1914 -
1914 -
1914 -
1915 -
1915 -
1916 -
1916 -
1917 -
1917 -
1918 -
1918 -
1919 -
1920 -
1923 -
1925 -
1925 -
1926 -
1926 -
1927 -
1927 -
1928 -
octombrie 1929 -
1929 -
1929 -
1930 -
1931 -
1931 -
1932 -
1936 -
1939 -
1940 -
1940 -
1941 -
1943 -
1943 -
1943 -
1943 -
1943 -
1943 -
1943 -
1944 -
1944 -
1944 -
1944 -
1955 -
1957 -
1958 -
1959 -
1959 -
1960 -
1969 -
1969 -
1969 -
1970 -
1970 -
1970 -
1973 -
1976 -
1979 -
1979 -
1984 -
1985 -
1989 -
1989 -
1989 -
1989 -
1989 -
1989 -
1989 -
1990 -
1990 -
1991 -
2001
.png)
_-_1969.png)
_-_BCU.png)
- Fundatia Carol I in 1939
-
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939 -
1939
- 2025
-
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025 -
2025
Links: Fundatiunea Universitara Carol I Inaugurarea Fundației Universitare Carol I |
Referinta:
